Stimularea consumului, misiune imposibilă
Economie - Costin Niţu / costin.nitu@curierulnational.ro(citeste alte articole de acelasi autor »)
Deteriorarea gravă a puterii de cumpărare şi neîncrederea generalizată la nivelul economiei fac improbabilă o revenire a consumului pe termen scurt sau mediu
Reprezentanţii mediului de afaceri şi analiştii spun că este nevoie de o reindustrializare a României şi de stimularea investiţiilor, mai ales a celor private
De asemenea, sunt necesare scăderea taxelor (în special pe muncă), un mediu fiscal prietenos şi o relaxare a băncilor în atitudinea faţă de companii
Evoluţia mediocră a consumului din România din această perioadă este urmare a unei politici de mai lungă durată care a început încă din 2009-2010, explică analistul economic Mircea Coşea. Acesta a spus că toate scăderile care au avut loc în rândurile populaţiei fie prin salarii şi pensii, fie prin creşterea preţurilor cu TVA-ul de 24% cu toată această gamă de creştere de impozite şi accize au deteriorat progresiv puterea de cumpărare a populaţiei.
"În această perioadă, din păcate, am ajuns în situaţia în care efectele acestor politici de câţiva ani de degradare a puterii de cumpărare îşi spun efectul şi cred că în această situaţie ar trebui să se înţeleagă foarte clar că revenirea la o creştere a consumului şi la o echilibrare a lui, măcar la nivelul pe care îl cere obiectivul de apropiere de media europeană, cere o politică imediată de regândire a strategiei de dezvoltare a României. Această politică, pe care eu o consider urgentă, ar trebui să ia în considerare flexibilizarea imediată a impozitării muncii pentru a putea favoriza crearea de locuri de muncă. În condiţiile actuale orice creştere a salariilor, orice creştere a pensiilor, orice ieftinire a TVA-ului la pâine nu vor duce la o creştere a consumului, pentru că baza echilibrului dintre consum şi venituri s-a deteriorat. Populaţia nu mai poate să-şi echilibreze consumul sau să crească consumul prin aceste măsuri de cârpire pe care Guvernul le are în vedere. Trebuie să existe o măsură majoră de revenire la o creştere constantă a consumului prin mărirea capacităţii economiei de a crea valoare adăugată şi de a o capitaliza în interior", ne-a declarat Mircea Coşea.
"Un context cu şomaj, salarii în stagnare şi o creştere economică de zero şi ceva la sută"
Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, spune că starea consumului din România reflectă, pe de o parte, faptul că în ultimii ani investiţiile au fost reduse, şi pe de cealaltă parte că absorbţia fondurilor structurale a fost scăzută. De aceea nici nu au apărut noi locuri de muncă, nici nu au crescut salariile, toate într-un context economic de stagnare, pentru că un avans al PIB de "zero şi ceva la sută" nu este o creştere semnificativă din punct de vedere economico-social.
"Deci, aflându-se într-o situaţie de stagnare şi veniturile populaţiei, mai ales cele din mediul privat, au rămas la un nivel modest şi atunci, nefiind surse de finanţare a consumului, este clar că nici acesta nu se poate amplifica. Soluţia de fond nu poate să o reprezinte decât stimularea dezvoltării economiei, stimularea creării de firme noi, stimularea firmelor existente să-şi amplifice producţia şi atunci mărind numărul de salariaţi, mărind numărul de firme, mărind nivelul veniturilor acestora, va creşte şi consumul, se va amplifica şi piaţa şi se va amplifica şi PIB-ul. Este un cerc vicios care trebuie spart prin stimularea puternică a investiţiilor şi a dezvoltării afacerilor", a declarat preşedintele CNIPMMR.
Bătălia se dă pe cele mai ieftine produse
Preşedintele Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri (FNTM), Marius Bostan, afirmă că neîncrederea într-o evoluţie bună a economiei şi veniturilor pe termen mediu şi lung este factorul care determină scăderea consumului pentru anumite produse şi servicii.
"Salariile în economia reală nu cresc şi apar noi şomeri. Se cumpără produse şi servicii cât mai ieftine şi există o întreagă bătălie de a fi ofertate produse şi servicii cât mai ieftine. Companiile şi-au făcut un obiectiv din asta. Consumul de bunuri de folosinţă îndelungată scade. Creşterea economică este dată în principal din exporturi, şi nu din creşterea consumului intern. Agricultura, care probabil va fi factor de creştere în următoarele luni, nu cred că va influenţa prea mult consumul", a precizat Bostan.
Întrebat cum poate fi stimulat consumul, preşedintele FNTM a arătat că un mesaj politic şi economic de încredere pe termen lung şi o coerenţă a acţiunilor guvernamentale în sensul predictibilităţii pe termen mediu ar putea mări gradul de încredere. El a spus că acest mesaj împărtăşit de liderii de business şi dublat de acţiuni efective ar putea reclădi speranţa.
"Din păcate, creditarea este frânată şi chiar proiecte fezabile sunt oprite. Eliminarea barierelor din calea creditării proiectelor viabile şi a creditului de consum care poate fi susţinut ar putea rupe cercul vicios. Reticenţa mediului bancar ar putea fi spulberată mai uşor prin apariţia şi dezvoltarea împrumutului direct, a obligaţiunilor şi a transferului de încredere directă", a declarat Marius Bostan.
Cu măsuri proactive imediate s-ar vedea efecte peste un an, un an şi jumătate
Mircea Coşea vede o revenire la un consum care să fie acceptabil în România în funcţie de nivelul de dezvoltare pe care îl are într-o perioadă care nu poate să fie mai scurtă de un an, un an şi jumătate, şi numai în condiţiile în care imediat se iau măsuri proactive de dezvoltare a mediului de afaceri, şi că deocamdată nu vede aşa ceva.
"Deocamdată văd că Guvernul continuă pe linia sugerată de FMI, aceea de a avea aşa-numita consolidare fiscală care înseamnă de fapt un echilibru bugetar, dar care reprezintă o cifră, în spatele cifrei, adică un deficit bugetar în condiţiile acceptate de negocierile cu FMI. În spatele acestei cifre se află de fapt un sacrificiu pe care populaţia îl face prin reducerea consumului", a spus Coşea.
Întrebat ce s-ar putea face pentru a pune economia din nou pe roţi, ce politici publice ar trebui adoptate, analistul economic a precizat că în momentul de faţă nu mai există măsuri miraculoase sau măsuri în 3-4 sau 5 puncte.
El a spus că lucrurile s-au degradat atât de mult, iar economia şi-a pierdut atât de mult din potenţialul ei nativ încât trebuie concepută o strategie cel puţin pe termen mediu, dacă nu lung, care să aibă în vedere câteva elemente-cheie, iar aceste elemente-cheie înseamnă în primul rând identificarea faptelor de avantaj comparativ pe care le mai are România şi transformarea lor în factor de avantaj competitiv, adică România să intre pe piaţa internaţională într-o măsură mai eficientă.
Reindustrializarea privată a României ar crea o ancoră de optimism
La rândul său, economistul Lucian Isar a declarat că primul motiv al evoluţiei modeste a consumului este legat de optimismul privind evoluţia viitoare a economiei. "În măsura în care nu există optimism că economia o să-şi revină şi o să crească, lumea are obligaţia de a consuma mai puţin, în sensul că dacă îşi imaginează că lucrurile vor fi mai rele în viitor, preferă să ţină banii pentru zile rele. Al doilea motiv este legat de faptul că în realitate puterea de cumpărare a fost erodată în ultima perioadă. Aparent s-au reîntregit salariile, sau toată povestea asta şi pensiile, dar toată perioada aceasta de doi ani şi ceva ele au fost erodate şi prin evoluţia cursului de schimb, şi prin evoluţia inflaţiei. Deci, dintr-o dată puterea de cumpărare este mai mică", a explicat Isar.
Pentru a fi stimulat consumul, Lucian Isar consideră că Guvernul ar trebui să aibă în vedere ceea ce se numeşte o strategie investiţională, adică nu neapărat să meargă pe partea de cerere, ci pe partea de ofertă. El a spus că dacă Executivul ar reindustrializa privat România atunci ar da şi de lucru oamenilor, ar produce şi locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare, ceea ce înseamnă că pot fi plătiţi cu mai mulţi bani şi ar exista şi o ancoră de optimism că se întâmplă ceva.
Trebuie să se reducă impozitul pe muncă şi fiscalitatea pentru investiţiile noi
"Nu ştiu cât de mult am putea vorbi de o stimulare a consumului. Cred că am putea vorbi de o stabilitate economică şi siguranţa locului de muncă, şi asta nu se poate realiza decât prin creşterea semnificativă a investiţiilor atât ale statului, cât şi ale privaţilor. Este un întreg ansamblu de măsuri şi ar trebui început cu domeniul investiţiilor", a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu. El a precizat că ar trebui descărcată sarcina angajatului şi angajatorului pe fondul de salarii, impozitul pe muncă, şi redusă fiscalitatea pentru investiţiile noi.
Este necesară stimularea creării de noi companii
Preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), Florin Jianu, spune că pentru a fi stimulat consumul ar trebui stimulate crearea de noi companii şi diversificarea serviciilor acestora, având ca rezultat creşterea locurilor de muncă, implicit venituri mai mari către angajaţi sau viitori angajaţi care îşi permit să poată să realizeze consum.
"Nu există bani în piaţă, nu există bani nici pentru consumul casnic, nici pentru companii şi de aici blocajul", a explicat Jianu.
Trebuie regândit rolul statului
Întrebat ce contribuţii, taxe şi impozite trebuie ajustate, Bostan a afirmat că sistemul de contribuţii sociale ar trebui modificat urgent în sensul scăderii lor pentru a descuraja munca la negru. "Ar putea fi anunţat un plan progresiv care să fie asumat de toată lumea. Ca un pact naţional eventual, pentru a da încredere pe termen lung. În general e bine ca taxele să fie cât mai mici, să fie clară destinaţia şi raportul către cetăţean şi să fie echitabile. Să fie un echilibru între ce plătesc şi ce primesc ca cetăţean, contribuabil. Ar trebui început un proces de dereglementare şi de regândire a rolului statului, a micşorării atribuţiilor şi clarificării lor. Aşa vom plăti mai puţin şi vom şti unde se duc banii. Sunt mulţi bani care se cheltuie pentru lucruri inutile sau care ar fi făcute mai ieftin de mediul privat", a conchis preşedintele FNTM.
