miercuri, 9 august 2017

in loc de antibiotic intramuscular ser fiziologic in ochi, BAFTA !!!

Aberaţia TVA

Economie - Roxana Petcu
(citeste alte articole de acelasi autor »)



sursă foto: București FM

Data adaugarii: 2017-08-07
 Versiunea pentru tiparire
 Trimite prin e-mail

 Marimea textului:  
Colectarea TVA-ului la bugetul de stat a fost şi rămâne  o problemă importantă cu care se confruntă fiecare guvern în parte.
 
În cadrul statelor membre ale Uniunii Europene, România deţine un record negativ în ceea ce priveşte GAP-ul de TVA, la nivelul anului 2014 acesta fiind de 37,89%, aproximativ 7 miliarde euro, în creştere faţă de anii precedenţi. 
 
La nivel european acesta este în medie de 14,03%, la polul opus situându-se  două ţări cu grad mare de dezvoltare, respectiv Suedia cu 1,24% şi Luxemburg cu 3,8%.
 
 Gap-ul de TVA este definit ca diferenţa dintre valoarea TVA colectată şi suma de TVA totală care ar fi trebuit colectată conform declaraţiilor fiscale depuse de societăţi la ANAF.
 
El reflectă, de asemenea, şi o estimare a pierderii de venituri din TVA ca urmare a fraudei şi evaziunii, societăţi intrate în faliment sau insolvenţă, calcule eronate.
 
Colectarea TVA-ului la bugetul de stat este o problemă importantă a guvernului, acesta fiind principala sursă de venit a bugetului general consolidat; ponderea acestuia a fost de 24,4% în anul 2015 şi de 23,1% în anul 2016.
 
În prezent, atunci când este plătită o factură către furnizor, automat ar trebui ca acesta să achite mai departe TVA-ul datorat către stat.
 
Furnizorii încasează TVA-ul, dar nu sunt întotdeauna corecţi să-l vireze către stat, preferând să folosească aceste sume în diverse alte scopuri, considerând-o ca pe o lichiditate utilizabilă temporar.
 
În acest fel se creează o discrepanţă între firmele corecte care încasează şi plătesc TVA-ul în mod corect şi firmele care preferă să folosească banii care trebuiau să ajungă la Bugetul de Stat  în interes personal.
 
În baza respectării Programului de Guvernare 2017- 2020, aprobat prin Hotărârea Parlamentului României nr. 53/2017, Guvernul  a pus în dezbatere un act normativ prin care se prevede implementarea începând cu 1 septembrie 2017 a unui sistem îmbunătăţit de colectare a TVA.
 
Noul sistem are în vedere ca taxa încasată de la clienţi să nu mai poată fi direcţionată către alte plăţi, ea urmând a fi folosită doar pentru taxa datorată furnizorilor sau bugetului de stat.
 
Ca urmare a acestui mecanism, ANAF şi-a asumat public că are în vedere scăderea arieratelor fiscale prin creşterea graduală a procentului de colectare a TVA-ului până la 90% la finele anului 2020 , astfel:
- 85,0% la finele anului 2018
- 87,5% la finele anului 2019
-  90,0% la finele anului 2020,
 
Încasările suplimentare au fost estimate la suma de 6.000 milioane lei pentru perioada 2018-2020.
 
Mecanismul de plăţi defalcate se va aplica de către toate persoanele impozabile care efectuează livrări de bunuri sau prestări de servicii taxabile pe teritoriul României şi presupune în principal: 
Deschiderea la bănci unui cont distinct de TVA de către persoanele impozabile înregistrate în scopuri de TVA
În cazul încasărilor în numerar sau cu card, depunerea la bancă a sumelor în termen de 3 zile 
Utilizarea sumelor din acest cont în exclusivitate pentru plata TVA furnizori şi Bugetul de Stat.
Interzicerea de retrageri în numerar din acest cont de TVA
Posibilitatea transferului de sume din conturile de TVA în alt cont se vor putea face doar cu aprobarea ANAF.
 
Prin acest act normativ au mai fost reglementate şi alte aspecte, ca de exemplu:
Sunt obligate să deschidă cont separat de TVA şi persoanele impozabile aflate în procedura de prevenire a insolvenţei şi insolvenţă;
Stabilirea modului de determinare a TVA în cazul plăţilor parţiale între client şi furnizor ;
Stabilirea regulilor de decontare a TVA-ului în cazul grupurilor fiscale unice care depun un decont centralizat de TVA
Regulile  de deschidere şi funcţionare a conturilor bancare de TVA, debitarea şi creditarea acestora;
Situaţiile în care este necesară luarea aprobării ANAF pentru debitatrea conturilor de TVA;
Obligaţiile instituţiilor de credit/trezorerie ale statului cu privire la conturile de TVA;
Limitarea executării silite a conturilor de TVA la sumele de TVA datorate bugetului de stat sau către alţi creditori;
Stabilirea de contravenţii şi sancţiuni în cazul nerespectării actului normativ;
Stabilirea unei perioade de tranziţie la mecanismul de plată defalcată a TVA-ului  în luna septembrie 2017, fără aplicarea de sancţiuni în această perioadă.
     Prin măsurile care urmează a fi aplicate se urmăreşte crearea unui cadru legislativ de normalitate în care:
Toţi agenţii economici să-şi îndeplinească obligaţiile fiscale faţă de stat;
Să se stopeze fraude pe care unele societăţi le fac prin folosirea TVA-ului în alte scopuri decât cele prevăzute de lege;
Să se elimine sau să se reducă semnificativ  concurenţa neloială  dintre contribuabilii corecţi şi cei incorecţi în ceea ce priveşte folosirea sumelor de TVA. 
 
Iniţial, acest mecanism de decontare a TVA-ului a fost propus doar în cazul contractelor derulate de firme pentru livrări sau prestări de servicii cu statul.
 
Observăm că acum el a fost extins asupra tuturor persoanelor impozabile înregistrate în scopuri de TVA care desfăşoară activităţi pe teritoriul României.
 
Ţinând cont că facturile înregistrează în general mari întârzieri la plată, chiar şi de două sau trei luni, şi că scadenţa TVA-ului este în data de 25 a fiecărei luni, firmele vor fi obligate să plătească diferenţa de unde, din veniturile lor proprii?
 
Şi dacă da, cum îşi mai recuperează banii? Mergem toţi cu cereri de aprobare la ANAF? Poate că ar trebui să ne uităm cu mai mare atenţie la măsurile pe care l-au luat alte ţări cu grad mare de dezvoltate şi de colectare a TVA-ului, ca de exemplu Suedia, şi să le adaptăm la condiţiile specifice din România.

Plata TVA în cont separat de restul facturii

„Proiectul unei ordonanţe a fost postat pe site-ul Ministerului de Finanţe. Această ordonanţă prevede ca fiecare factură să fie achitată fracţionat: TVA într-un cont deschis distinct la Trezoreria Statului sau la o bancă, iar restul în contul curent al firmei furnizoare. Cu alte cuvinte, dacă până în prezent făceam o singură plată, de ex. 119 lei, de la 01.10.2017 vom face două operaţiuni: dintr-un cont de TVA vom plăti 19 lei şi din alt cont 100 lei. De contul de TVA nu vom putea dispune decât cu aprobarea ANAF. Asta este pe scurt. În practică, problemele se complică foarte mult. Pe lângă birocraţie (deschiderea a zeci de mii de conturi, înştiinţarea tuturor clienţilor în ceea ce priveşte deschiderea contului special de TVA, aprobări de la ANAF pentru virarea de sume din contul de TVA în cel curent, care este necesară, deoarece este posibil să achit TVA la stat sau la furnizori din contul curent, din lipsă de disponibil în contul de TVA, care apoi, logic, ar trebui reîntregit cu sumele respective etc.), intenţia de a implementa această ordonanţă duce la dublarea volumului de muncă în ceea ce priveşte plăţile. În această procedură vor intra absolut toate societăţile, inclusiv cele neplătitoare de TVA, deoarece ele intră în relaţii comerciale cu unităţile plătitoare de TVA, de exemplu cu furnizorii de utilităţi (energie, gaz, apă). În ordonanţă se prevede ce se întâmplă cu încasările în numerar, cu plăţile parţiale, cu garanţiile achitate în conturi separate, dar aceste situaţii sunt tratate în mod didactic, în practică speţele sunt foarte diferite şi foarte greu de gestionat. Spun didactic deoarece această modalitate de decontare fracţionată poate fi utilă doar în condiţii ideale de contractare, lansare, livrare şi plată a produselor şi serviciilor. Dar cum suntem departe de acele condiţii ideale, rezultatul a ceea ce se încearcă prin această ordonanţă va fi invers celor scontate prin emiterea ei. De altfel, nicio ţară europeană nu a introdus această practică, doar Italia a făcut un pas, dar şi acolo se aplică doar la decontările dintre furnizori şi instituţiile de stat. În Anglia este în dezbatere publică şi deja primele concluzii sunt că necesită o birocraţie foarte mare, o infrastructură foarte dezvoltată etc. Oricum, timpul între emiterea ordonanţei şi momentul aplicării ei este nerealist şi va duce la o serie de sancţiuni: de exemplu, plata eronată a TVA-ului în alt cont decât cel special de TVA comunicat de furnizor se amendează cu 50% din TVA-ul care trebuia virat în acel cont de TVA!!! Şi aici intră toate societăţile, inclusiv cele mici, din toate micile localităţi ale ţării! Având în vedere cele de mai sus, credem că implementarea acestei ordonanţe nu este oportună în acest moment, fiind necesară o pregătire temeinică a unei viitoare implementări, cu consultarea în mod real a tuturor partenerilor de dialog social.” (Alexandru Tamba).
 
  • Currently 3.25/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

Nota curentă: 3.3 din 4 voturi