vineri, 13 decembrie 2013

un paradox care zbarceste logica sau o veste buna ?

Necesarul de finanţare al României scade uşor în 2014

Piata bursiera - Andreea Stoica / andreea.stoica@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)




Erste: Necesarul de finanţare este evaluat la 9,8% din PIB, uşor sub nivelul din 2013
Reducerea rezervelor minime obligatorii va susţine cererea internă pentru titlurile de stat. Tendinţa generală în sensul unor randamente mai mari va persista


Necesarul de finanţare al României va scădea uşor în 2014, la 9,8% din PIB, iar reducerea rezervelor minime obligatorii ar trebui să susţină cererea internă pentru titlurile de stat, potrivit unei analize Erste privind piaţa obligaţiunilor din Europa Centrală şi de Est în 2014.
Necesarul brut de finanţare al României pentru anul viitor este evaluat la 65 mld. lei sau 9,8% din PIB, uşor sub nivelul de 70 mld. lei (11,2% din PIB) din 2013. "Ca urmare a strategiei Ministerului de Finanţe de prelungire a scadenţelor emisiunilor de obligaţiuni în monedă locală de pe piaţa internă şi de control al costurilor împrumuturilor, datoria guvernamentală este în prezent distribuită mai echilibrat pentru următorii ani", explică analiştii Erste.
Şi baza de investitori s-a extins în 2013, iar nerezidenţii deţineau în toamna acestui an 22% din obligaţiunile şi titlurile emise în lei, în creştere de la nivelul de 6%, în urmă cu un an. 
 
 
 
Proiectul Legii bugetului de stat pe 2013 a fost publicat pe site-ul Ministerului Finantelor. Bugetul din acest an prevede venituri de 98,18 miliarde de lei si cheltuieli de 116,35 miliarde de lei, rezultand un deficit de 18,17 miliarde lei.
(sursa Business 24)


 "Anul acesta, Romania va avea o crestere economica de peste 2%. Au aparut mai multe firme decat s-au inchis. Au fost deblocate fondurile europene, obtinand totodata un an in plus pentru absorbtia acestora, ceea ce inseamna ca firmele din Romania vor avea la dispozitie un plus de aproximativ doua miliarde de euro.

Avem cea mai mare crestere a lucrarilor de constructii din UE. Am atins un nivel record de exporturi, avem un deficit de 2 ori mai mic decat in aceeasi perioada din 2011, am castigat credibilitate externa si astfel ne-am imprumutat la niveluri minime, avem cea mai mare crestere a productiei auto din Europa, am atins locul 2 in UE la cresterea productiei industriale. Toti acestia sunt indicatori care arata ca lucrurile merg intr-o directie buna", a afirmat Daniel Chitoiu, intr-un comunicat de presa.
 
 
Raspuns:
 
Cred ca este o super veste buna, daca Romania poate acoperi un necesar de finantare de aproximativ 70.000 milioane de lei/an in doi ani consecutivi inseamna
ca se imprumuta aproximativ 30.000 milioane de euro in doi ani, este extraordinar, cu banii astia se poate construi un nou Bucuresti doar otel si sticla
sau se pot face 25 de ferme private (la cheie) de 300.000 euro/bucata in fiecare sat din Romania, adica 100.000 ferme cu minim 5 oameni ocupati => 500.000 noi locuri de munca pe termen lung, merita

marți, 29 octombrie 2013

Tips: Misiune imposibila e cu happy end :)))

Stimularea consumului, misiune imposibilă

Economie - Costin Niţu / costin.nitu@curierulnational.ro
(
citeste alte articole de acelasi autor »)






Deteriorarea gravă a puterii de cumpărare şi neîncrederea generalizată la nivelul economiei fac improbabilă o revenire a consumului pe termen scurt sau mediu
Reprezentanţii mediului de afaceri şi analiştii spun că este nevoie de o reindustrializare a României şi de stimularea investiţiilor, mai ales a celor private
De asemenea, sunt necesare scăderea taxelor (în special pe muncă), un mediu fiscal prietenos şi o relaxare a băncilor în atitudinea faţă de companii


Evoluţia mediocră a consumului din România din această perioadă este urmare a unei politici de mai lungă durată care a început încă din 2009-2010, explică analistul economic Mircea Coşea. Acesta a spus că toate scăderile care au avut loc în rândurile populaţiei fie prin salarii şi pensii, fie prin creşterea preţurilor cu TVA-ul de 24% cu toată această gamă de creştere de impozite şi accize au deteriorat progresiv puterea de cumpărare a populaţiei.
"În această perioadă, din păcate, am ajuns în situaţia în care efectele acestor politici de câţiva ani de degradare a puterii de cumpărare îşi spun efectul şi cred că în această situaţie ar trebui să se înţeleagă foarte clar că revenirea la o creştere a consumului şi la o echilibrare a lui, măcar la nivelul pe care îl cere obiectivul de apropiere de media europeană, cere o politică imediată de regândire a strategiei de dezvoltare a României. Această politică, pe care eu o consider urgentă,  ar trebui să ia în considerare flexibilizarea imediată a impozitării muncii pentru a putea favoriza crearea de locuri de muncă. În condiţiile actuale orice creştere a salariilor, orice creştere a pensiilor, orice ieftinire a TVA-ului la pâine nu vor duce la o creştere a consumului, pentru că baza echilibrului dintre consum şi venituri s-a deteriorat. Populaţia nu mai poate să-şi echilibreze consumul sau să crească consumul prin aceste măsuri de cârpire pe care Guvernul le are în vedere. Trebuie să existe o măsură majoră de revenire la o creştere constantă a consumului prin mărirea capacităţii economiei de a crea valoare adăugată şi de a o capitaliza în interior", ne-a declarat Mircea Coşea.

"Un context cu şomaj, salarii în stagnare şi o creştere economică de zero şi ceva la sută"

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, spune că starea consumului din România reflectă, pe de o parte, faptul că în ultimii ani investiţiile au fost reduse, şi pe de cealaltă parte că absorbţia fondurilor structurale a fost scăzută. De aceea nici nu au apărut noi locuri de muncă, nici nu au crescut salariile, toate într-un context economic de stagnare, pentru că un avans al PIB de "zero şi ceva la sută" nu este o creştere semnificativă din punct de vedere economico-social.
"Deci, aflându-se într-o situaţie de stagnare şi veniturile populaţiei, mai ales cele din mediul privat, au rămas la un nivel modest şi atunci, nefiind surse de finanţare a consumului, este clar că nici acesta nu se poate amplifica. Soluţia de fond nu poate să o reprezinte decât stimularea dezvoltării economiei, stimularea creării de firme noi, stimularea firmelor existente să-şi amplifice producţia şi atunci mărind numărul de salariaţi, mărind numărul de firme, mărind nivelul veniturilor acestora, va creşte şi consumul, se va amplifica şi piaţa şi se va amplifica şi PIB-ul. Este un cerc vicios care trebuie spart prin stimularea puternică a investiţiilor şi a dezvoltării afacerilor", a declarat preşedintele CNIPMMR.

Bătălia se dă pe cele mai ieftine produse

Preşedintele Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri (FNTM), Marius Bostan, afirmă că neîncrederea într-o evoluţie bună a economiei şi veniturilor pe termen mediu şi lung este factorul care determină scăderea consumului pentru anumite produse şi servicii.
"Salariile în economia reală nu cresc şi apar noi şomeri. Se cumpără produse şi servicii cât mai ieftine şi există o întreagă bătălie de a fi ofertate produse şi servicii cât mai ieftine. Companiile şi-au făcut un obiectiv din asta. Consumul de bunuri de folosinţă îndelungată scade. Creşterea economică este dată în principal din exporturi, şi nu din creşterea consumului intern. Agricultura, care probabil va fi factor de creştere în următoarele luni, nu cred că va influenţa prea mult consumul", a precizat Bostan.
Întrebat cum poate fi stimulat consumul, preşedintele FNTM a arătat că un mesaj politic şi economic de încredere pe termen lung şi o coerenţă a acţiunilor guvernamentale în sensul predictibilităţii pe termen mediu ar putea mări gradul de încredere. El a spus că acest mesaj împărtăşit de liderii de business şi dublat de acţiuni efective ar putea reclădi speranţa.
"Din păcate, creditarea este frânată şi chiar proiecte fezabile sunt oprite. Eliminarea barierelor din calea creditării proiectelor viabile şi a creditului de consum care poate fi susţinut ar putea rupe cercul vicios. Reticenţa mediului bancar ar putea fi spulberată mai uşor prin apariţia şi dezvoltarea împrumutului direct, a obligaţiunilor şi a transferului de încredere directă", a declarat Marius Bostan.

Cu măsuri proactive imediate s-ar vedea efecte peste un an, un an şi jumătate

Mircea Coşea vede o revenire la un consum care să fie acceptabil în România în funcţie de nivelul de dezvoltare pe care îl are într-o perioadă care nu poate să fie mai scurtă de un an, un an şi jumătate, şi numai în condiţiile în care imediat se iau măsuri proactive de dezvoltare a mediului de afaceri, şi că deocamdată nu vede aşa ceva.
"Deocamdată văd că Guvernul continuă pe linia sugerată de FMI, aceea de a avea aşa-numita consolidare fiscală care înseamnă de fapt un echilibru bugetar, dar care reprezintă o cifră, în spatele cifrei, adică un deficit bugetar în condiţiile acceptate de negocierile cu FMI. În spatele acestei cifre se află de fapt un sacrificiu pe care populaţia îl face prin reducerea consumului", a spus Coşea.
Întrebat ce s-ar putea face pentru a pune economia din nou pe roţi, ce politici publice ar trebui adoptate, analistul economic a precizat că în momentul de faţă nu mai există măsuri miraculoase sau măsuri în 3-4 sau 5 puncte.
El a spus că lucrurile s-au degradat atât de mult, iar economia şi-a pierdut atât de mult din potenţialul ei nativ încât trebuie concepută o strategie cel puţin pe termen mediu, dacă nu lung, care să aibă în vedere câteva elemente-cheie, iar aceste elemente-cheie înseamnă în primul rând identificarea faptelor de avantaj comparativ pe care le mai are România şi transformarea lor în factor de avantaj competitiv, adică România să intre pe piaţa internaţională într-o măsură mai eficientă.

Reindustrializarea privată a României ar crea o ancoră de optimism

La rândul său, economistul Lucian Isar a declarat că primul motiv al evoluţiei modeste a consumului este legat de optimismul privind evoluţia viitoare a economiei. "În măsura în care nu există optimism că economia o să-şi revină şi o să crească, lumea are obligaţia de a consuma mai puţin, în sensul că dacă îşi imaginează că lucrurile vor fi mai rele în viitor, preferă să ţină banii pentru zile rele. Al doilea motiv este legat de faptul că în realitate puterea de cumpărare a fost erodată în ultima perioadă. Aparent s-au reîntregit salariile, sau toată povestea asta şi pensiile, dar toată perioada aceasta de doi ani şi ceva ele au fost erodate şi prin evoluţia cursului de schimb, şi prin evoluţia inflaţiei. Deci, dintr-o dată puterea de cumpărare este mai mică", a explicat Isar.
Pentru a fi stimulat consumul, Lucian Isar consideră că Guvernul ar trebui să aibă în vedere ceea ce se numeşte o strategie investiţională, adică nu neapărat să meargă pe partea de cerere, ci pe partea de ofertă. El a spus că dacă Executivul ar reindustrializa privat România atunci ar da şi de lucru oamenilor, ar produce şi locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare, ceea ce înseamnă că pot fi plătiţi cu mai mulţi bani şi ar exista şi o ancoră de optimism că se întâmplă ceva.

Trebuie să se reducă impozitul pe muncă şi fiscalitatea pentru investiţiile noi

"Nu ştiu cât de mult am putea vorbi de o stimulare a consumului. Cred că am putea vorbi de o stabilitate economică şi siguranţa locului de muncă, şi asta nu se poate realiza decât prin creşterea semnificativă a investiţiilor atât ale statului, cât şi ale privaţilor. Este un întreg ansamblu de măsuri şi ar trebui început cu domeniul investiţiilor", a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu. El a precizat că ar trebui descărcată sarcina angajatului şi angajatorului pe fondul de salarii, impozitul pe muncă, şi redusă fiscalitatea pentru investiţiile noi.

Este necesară stimularea creării de noi companii

Preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), Florin Jianu, spune că pentru a fi stimulat consumul ar trebui stimulate crearea de noi companii şi diversificarea serviciilor acestora, având ca rezultat creşterea locurilor de muncă, implicit venituri mai mari către angajaţi sau viitori angajaţi care îşi permit să poată să realizeze consum.
"Nu există bani în piaţă, nu există bani nici pentru consumul casnic, nici pentru companii şi de aici blocajul", a explicat Jianu.

Trebuie regândit rolul statului

Întrebat ce contribuţii, taxe şi impozite trebuie ajustate, Bostan a afirmat că sistemul de contribuţii sociale ar trebui modificat urgent în sensul scăderii lor pentru a descuraja munca la negru. "Ar putea fi anunţat un plan progresiv care să fie asumat de toată lumea. Ca un pact naţional eventual, pentru a da încredere pe termen lung. În general e bine ca taxele să fie cât mai mici, să fie clară destinaţia şi raportul către cetăţean şi să fie echitabile. Să fie un echilibru între ce plătesc şi ce primesc ca cetăţean, contribuabil. Ar trebui început un proces de dereglementare şi de regândire a rolului statului, a micşorării atribuţiilor şi clarificării lor. Aşa vom plăti mai puţin şi vom şti unde se duc banii. Sunt mulţi bani care se cheltuie pentru lucruri inutile sau care ar fi făcute mai ieftin de mediul privat", a conchis preşedintele FNTM.
 
 

miercuri, 11 septembrie 2013

FAQ

1) Este posibil sa existe elemente de teorie economica care sa sustina idea de pastrare doar a doua taxe: impozitul pe profit si TVA atat la nivel de firma cat si la nivel individual si eliminarea taxelor pe factorii de productie ?

R: cred ca da, primul argument ar fi ca progresul economic se bazeaza pe factorii de productie:
Pamant, Capital, Forta de Munca si Spirit Antreprenorial, iar daca se aplica impozite pe factorii de productie se extrage valoare si performanta din system

2) Este posibil ca extragand valoare din mai multi factori de productie simultan sa se obtina un soi de sinergie negative ?

R: nu stiu, insa sinergia pozitiva exista si deobicei intr-un system se obtin rezultate mult mai bune imbunatatind simultan mai multi factori de influenta

3) Este adevarat ca politica de diminuare a costurilor este cheia dezvoltarii economice ?

R: tine mai degraba de o constanta de management: cheltui doar cat este nevoie si doar pe ce poate dezvolta business-ul, totusi in extreme daca tai toate costurile dispare si business-ul in sine

4) Exista variante ?

R: sigur, daca privim statul ca un business care produce crestere economica avand costuri fixe si costuri variabile unul dintre mijloacele cele mai simple (pe langa o buna administrare) ar fi sa translatam o cat mai mare parte din costurile fixe in costurile variabile, practic sa legam direct costurile de rezultat

5) Concret ce inseamna ?

R: eliminarea taxelor pe factorii de productie (taxe pe salarii, amortizari,etc) si colectarea de taxe doar din zonele care au legatura cu performantele sistemului (impozit pe profit si taxa pe valoare adaugata)

6) Se poate, de exemplu, ca industria miniera, siderurgica, transporturi, etc sa fi dat faliment tocmai din cauza supraimpozitarii fortei de munca si din suprataxarea oricarei investitii ?

R: evident, mai ales daca avem in vedere ca sunt industrii cu foarte multe locuri de munca si cu un mare necesar de tehnologie cat mai performanta

7) Sa nu ne miram ca in Romania extractia de minereuri pretioase, petrol si gaze nu se poate realiza cu Compania Nationala de Extractie?

R: pai...nici agricultura moderna nu avem si e oarecum mai simplu...

8) A, daca e sa revenim pe o idee mai veche, chiar e posibil ca firmele sa raporteze zilnic facturile si incasarile, iar consumatorii sa colecteze bonurile si sa le deconteze o data pe luna ?

 R: da este posibil si poate reprezenta un castig rapid atat la nivel individual ("salariul brut in mana"), la fondul de salarii al firmei dar si la nivel de economie nationala, un plus de 30-40% la consum

9) E ceva de viitor ?

R: da, ma gandesc ca o aplicatie pe mobil bine facuta poate efectua platile la magazine, poate tine contabilitatea individuala automat si poate deconta la stat impozitul pe profit si tva, e realizabil si foarte simplu, iar la nivel de firma este si mai simplu: se factureaza direct pe server...

10) Ar mai fi ceva ?

R: da, pensia de dignitate din fondurile suplimentare obtinute,
o pensie minima garantata de stat, justificata de faptul ca indiferent de conditie un cetatean are dreptul la un trai decent care sa nu ii puna in pericol viata sau sanatatea
(si off-record: a platit toata viata cel putin TVA deoarece a trait si consumat in Romania)

11) Si cine din clasa politica ar avea interes si forta sa implementeze asa ceva ?

R: nu stiu cine, dar s-ar putea gasi cativa, oricum daca ar exista un Consiliu National de 3.000.000 de cetateni corect informati care sa voteze in timp real cred ca in cateva saptamani teme arzatoare ca regionalizarea, proiectul Rosia Montana, taxele, sanatatea sau invatamantul si-ar gasi rezolvari rapide si mai mult decat multumitoare

sâmbătă, 6 aprilie 2013

semnezi ?

Un articol f bun, prezinta succint date economice, procesul democratic care legitimeaza demersul legislativ si argumenteaza simplu de ce este o lege buna, creste pensiile, salariile bugetare, va creste salariul minim pe economie la 800 lei (177 euro pe luna),
si suplimentar va creea 55.000 locuri de munca urmand sa creasca investitiile si gradul de absorbtie al fondurilor europene odata cu intarirea disciplinei bugetare si reducerea risipei din aparatul central.

INTREBARE:
daca ar fi trebuit sa semnezi la SC ROMANIA SRL bugetul pe 2013 ai fi semnat ?
                               


" Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2013 a fost aprobat prima data de Guvern in sedinta din 23 ianuarie, iar in aceasta saptamana a fost dezbatut in plenul Parlamentului. In urma dezbaterilor din ultimele zile, cele doua camere reunite ale Legislativului au aprobat bugetul de stat pe anul 2013, astfel ca, in acest moment, proiectul de lege a fost deja depus la Secretarul General, in vederea exercitarii de catre deputati a dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala, conform informatiilor publicate pe site-ul Camerei Deputatilor.
Potrivit Mediafax, parlamentarii au adoptat bugetul pe 2013, cu amendamente, cu 309 de voturi "pentru", inregistrandu-se 108 voturi "impotriva".
Varianta finala a legii bugetului de stat, in forma pregatita pentru promulgare, este disponibila in fisierul atasat.
Vezi AICI traseul legislativ al actului normativ.
In ceea ce priveste proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat, acesta a fost adoptat cu 310 voturi "pentru" si 109 voturi "impotriva". Conform agentiei de presa, la acest proiect de act normativ a fost adoptat un singur amendament, care propune eliminarea prevederii potrivit careia ordonatorul principal de credite are obligatia sa transmita Ministerului Finantelor Publice detalierea in structura, pe functii, a numarului maxim de posturi finantat prin prezenta lege si salariul mediu de baza pe functii, din anul 2013, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Comisiile de specialitate au explicat acceptarea acestei modificari "pentru o informatie juridica completa si punerea de acord cu normele de tehnica legislativa prevazute de Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative".
Premierul Victor Ponta a declarat, citat de Mediafax, ca nu este un buget perfect, dar e cel mai bun pe care tara poate sa-l aiba: "E bine ca avem buget. E bine ca avem un buget votat si acum trebuie sa avem grija sa cheltuim banii cât mai bine, sa mai facem economii, pentru ca sunt zone de unde putem face economii, chiar si din actualul buget si la prima rectificare, care nu poate sa aiba loc inainte de luna iulie, sa reparam acolo unde sunt lucruri de reparat", a spus prim-ministrul, citat de agentia de presa.

Ce prevede proiectul legii bugetului de stat?

Proiectul de act normativ adoptat joi cuprinde mai multe obiective, dintre care:
  • Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economica sustenabila prin cresterea cu 15,4 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidate.
  • Continuarea procesului de consolidare fiscal prin cresterea veniturilor intr-un ritm mai rapid decat cresterea cheltuielilor, in urma introducerii unui pachet de masuri fiscal orientate catre largirea bazei de impozitare si aplicarea principiului solidaritatii.
  • Intarirea disciplinei bugetare prin reducerea risipei in cheltuielile aparatului central, si prin plata arieratelor in sanatate, in infrastructura de transport si in administratia locala.
  • Reforma investitiilor publice prin cresterea substantial a fondurilor allocate cofinantarii proiectelor europene si finantarea cu prioritate, din resurse proprii, in 2013, doar a acelor investitii care au grad ridicat de executie si care pot fi finalizate pana in 2014.
  • Imbunatatirea planificarii bugetare multianuale pentru perioada 2014-2016.
  • Transparenta in utilizarea banului public si bune practice de raportare bugetara.
  • Managementul adecvat al datoriei publice.
"Referitor la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2013, asa cum am anuntat si in discutiile anterioare si in iesirile publice, atat eu, cat si domnul prim-ministru si ministrul Liviu Voinea, proiectul de buget a fost construit ca un proiect al dezvoltarii economice a Romaniei", mentiona, in 23 ianuarie, Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor. Acesta a adaugat ca bugetul a fost construit pe indicatori macroeconomici in crestere: "Avem o crestere de 15,4 miliarde lei la cheltuielile bugetului general consolidat, cheltuieli care in cea mai mare parte sunt orientate pentru investitii si cofinantare la fonduri europene"
Principalii indicatori macroeconomici (conform unei sinteze a legii bugetului de stat remise AvocatNet.ro de Guvern)




















In ceea ce priveste cresterea economica pentru 2013, documentul Executivului arata ca aceasta este estimata conservator la 1,6%, pentru a reduce riscul unei rectificari bugetare negative in cazul unor turbulente pe pietele internationale.

Sursele cresterii economice pe anul 2013:



















Printre masurile pentru stimularea cresterii economice se numara:
  • Cresterea veniturilor disponibile ale populatiei prin: indexarea pensiilor cu 4%; intrarea in plata a cresterii de 7,4% bugetari; cresterea salariului minim la 750 lei de la 1 februarie 2013 si la 800 lei de la 1 iunie 2013.
  • Cresterea eficientei investitiilor prin reorientarea finantarii acestora cu preponderenta catre fonduri primate de la UE;
  • Crearea de locuri de munca: crestere neta de 55.000 de locuri de munca prevazute prin proiectul de buget pe anul 2013;
  • Plata arieratelor: elibereaza resurse in sectorul privat si reda increderea in mecanismele pietei, contribuie la cresterea lichiditatilor in economie;
  • Continuarea acordarii de ajutoare de stat in vederea realizarii de investitii in economie.
Potrivit documentului mentionat, Romania isi propune, in acest an, continuarea reducerii deficitului bugetar de la 2,1% din PIB pe metodologia cash, respective la 2,4% din PIB pe metodologia ESA.
"Reducerea deficitului bugetar nu este un scop in sine, ci un mijloc de stimulare a activitatii economice, prin faptul ca statul are astfel o nevoie mai redusa de finantare a deficitului, permitand bancilor sa creasca nivelul creditarii pentru firmele din sectorul privat", se mai arata in sinteza pregatita de Executiv.


Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_31958#ixzz2PWsfIAnG
Follow us: Avocatnetro on Facebook "