luni, 16 noiembrie 2015

LOL

România, lider în UE la creșterea economică în trimestrul al treilea

 •  ECONOMIE 
18505 afişări



România a înregistrat cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană în trimestrul al treilea al acestui an comparativ cu trimestrul precedent, conform unei estimări preliminare publicată vineri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat).
Grație unei creșteri economice trimestriale de 1,4%, România este lider în UE, urmată de Polonia și Slovacia (ambele cu o creștere de 0,9%) și Spania, cu o creștere de 0,8%. Potrivit Eurostat, economia zonei euro a urcat cu 0,3%, după un avans de 0,4% în trimestrul precedent iar Uniunea Europeană a înregistrat o creștere economică de 0,4%, similară cu cea înregistrată în trimestrul al doilea.
Comparativ cu perioada similară a anului trecut, PIB-ul României a înregistrat o creștere de 3,6%, a doua mare creștere din Uniunea Europeană după avansul de 4,3% înregistrat de Cehia. În ceea ce privește creșterea anuală înregistrată de economia zonei euro aceasta a urcat ușor la 1,6%, de la 1,5% în trimestrul al doilea, în timp ce PIB-ul UE a înregistrat un avans de 1,9%, același cu cel înregistrat în trimestrul al doilea.
Datele Eurostat sunt similare cu estimările semnal publicate vineri de Institutul Național Statistică (INS), potrivit cărora Produsul intern brut al României a crescut în termeni reali cu 1,4% în trimestrul trei față de trimestrul precedent, în timp ce față de perioada similară a anului trecut avansul a fost de 3,6% atât pe serie brută cât și pe serie ajustată sezonier. În primele nouă luni ale acestui an, economia românească a crescut cu 3,7% comparativ cu perioada similară a anului trecut atât pe serie brută cât și pe serie ajustată sezonier.
Comisia Europeană (CE) și-a îmbunătățit recent estimările privind creșterea economică a României în 2015 până la 3,5%, față de avansul de 2,8% pe care îl preconiza în luna mai, conform previziunilor de toamnă publicate de Executivul comunitar.

PIB-ul României ar urma să înregistreze un avans de 4,1% în 2016 și 3,6% în 2017, datorită consolidării consumului pe fondul relaxării fiscale.
AGERPRES/ (AS — autor: Constantin Balaban, editor: Andreea Marinescu)

    joi, 5 noiembrie 2015

    votez pentru REFORMA !!!!!



    eu votez pentru REFORMA partidul celor care au curaj sa iasa in strada si sa spuna ce vor !!!


    FARA TAXE PE ACTIVE 

    FARA TAXE PE SALARII 

    FARA ACCIZE 


    REFORMA stie cum !!!



    pentru ca 

    tinerii care sunt acum in strada nu vor sa plateasca 100.000 de milioane de euro degeaba

    pentru ca 

    cei care au fost in strada in DECEMBRIE vor sa stie ca nu a fost degeaba !!!


    NU TE LASA MINTIT !  

    ROMANIA E O TARA BOGATA !!!


    REFORMA in economie !!!

    REFORMA in educatie !!!

    REFORMA in sanatate !!!

    REFORMA are nevoie de tine !!!

    in ce minister vrei sa lucrezi ? 

    pentru ca 

    tinerii care sunt acum in strada vor sa stie sigur ca urmatorii 10 ani nu inseamna alte 100.000 de milioane de euro pierdute intre rectificari bugetare !!!



    cei care au cazut in DECEMBRIE vor sa stie ca sangele lor conteaza !!!


    ROMANIA E O TARA FRUMOASA SI BOGATA DE CARE MERITA SA FII MANDRU !!!


    REFORMA face cum vrei tu !!!




    joi, 2 iulie 2015

    "The 25th hour" LIVE

    Unde s-au dus atâţia bani? În Grecia au intrat în 35 de ani 450 mld. €, dar nu poate să plătească 1,6 mld. € către FMI

    astăzi, 00:08Autor: Bogdan Cojocaru
    AFP/Mediafax Foto
    Grecia a primit începând cu 1980 fonduri europene de 200 mld. euro, iar după criză 250 mld. euro din bailout-ul de la zona euro şi FMI. 

    Cele 450 miliarde de euro primite de Grecia în ultimii 35 de ani de la UE şi Fondul Monetar Inter­na­ţional reprezin­tă de aproape două ori şi jumătate PIB-ul de acum al ţării, dar cu toate acestea Atena nu este capabilă să plă­tească 1,6 miliarde de euro către FMI.
    Grecia a devenit astfel prima ţară din lumea dezvoltată care a intrat în default faţă de FMI.
    Unde s-au dus atâţia bani? În ceea ce priveşte fondurile primite de la Uni­­­unea Europeană, planificarea proas­tă, managementul defectuos şi frauda, încurajată de lipsa de supraveghere din partea autorităţilor, au limitat be­neficiile pentru eco­nomie.
    Notorii în Grecia sunt poveştile cu fermierii din regiunile sărace care şi-au luat maşini de lux din fondurile europene des­ti­nate dezvoltării agriculturii.
    Auto­ri­tă­ţile nu au făcut niciun efort mai serios pentru a verifica modul în care fondu­rile europene au fost gestionate în ultimele decenii.
    Şi unde s-au dus banii de bailout? Mai puţin de 10% din bani au fost folosiţi de guvern pentru reformarea eco­nomiei şi pentru protejarea socie­tăţii.
    Spre deosebire de cele mai multe ţări europene, care au permis deficitului bugetar să se „umfle“ semnificativ pen­tru a-i proteja pe pensionari şi pe cei care primesc ajutoare sociale, Grecia a  fost forţată să reducă deficitul, adică cheltuielile, cu impact ime­diat asupra pen­siilor şi salariului minim. Cea mai mare parte a banilor s-a dus la băncile străine, nume mari din Europa şi Statele Unite, care au îm­pru­­­mutat Grecia înainte de criză.
    Peste 48 mld. euro au fost fo­losite pentru salvarea băncilor gre­ceşti, forţate să înghită pierderi, ceea ce le-a slăbit capacitatea de a se proteja pe sine şi de a-i proteja pe deponenţi.
    Alte 140 de miliarde de euro au fost cheltuite pe plata datoriilor şi do­bân­zilor originale.
    Articol publicat în ediţia tipărită a Ziarului Financiar din data de 02.07.2015