Tips: Misiune imposibila e cu happy end :)))

Stimularea consumului, misiune imposibilă

Economie - Costin Niţu / costin.nitu@curierulnational.ro
(citeste alte articole de acelasi autor »)

Deteriorarea gravă a puterii de cumpărare şi neîncrederea generalizată la nivelul economiei fac improbabilă o revenire a consumului pe termen scurt sau mediu
Reprezentanţii mediului de afaceri şi analiştii spun că este nevoie de o reindustrializare a României şi de stimularea investiţiilor, mai ales a celor private
De asemenea, sunt necesare scăderea taxelor (în special pe muncă), un mediu fiscal prietenos şi o relaxare a băncilor în atitudinea faţă de companii

Evoluţia mediocră a consumului din România din această perioadă este urmare a unei politici de mai lungă durată care a început încă din 2009-2010, explică analistul economic Mircea Coşea. Acesta a spus că toate scăderile care au avut loc în rândurile populaţiei fie prin salarii şi pensii, fie prin creşterea preţurilor cu TVA-ul de 24% cu toată această gamă de creştere de impozite şi accize au deteriorat progresiv puterea de cumpărare a populaţiei.
"În această perioadă, din păcate, am ajuns în situaţia în care efectele acestor politici de câţiva ani de degradare a puterii de cumpărare îşi spun efectul şi cred că în această situaţie ar trebui să se înţeleagă foarte clar că revenirea la o creştere a consumului şi la o echilibrare a lui, măcar la nivelul pe care îl cere obiectivul de apropiere de media europeană, cere o politică imediată de regândire a strategiei de dezvoltare a României. Această politică, pe care eu o consider urgentă,  ar trebui să ia în considerare flexibilizarea imediată a impozitării muncii pentru a putea favoriza crearea de locuri de muncă. În condiţiile actuale orice creştere a salariilor, orice creştere a pensiilor, orice ieftinire a TVA-ului la pâine nu vor duce la o creştere a consumului, pentru că baza echilibrului dintre consum şi venituri s-a deteriorat. Populaţia nu mai poate să-şi echilibreze consumul sau să crească consumul prin aceste măsuri de cârpire pe care Guvernul le are în vedere. Trebuie să existe o măsură majoră de revenire la o creştere constantă a consumului prin mărirea capacităţii economiei de a crea valoare adăugată şi de a o capitaliza în interior", ne-a declarat Mircea Coşea.

"Un context cu şomaj, salarii în stagnare şi o creştere economică de zero şi ceva la sută"

Preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, spune că starea consumului din România reflectă, pe de o parte, faptul că în ultimii ani investiţiile au fost reduse, şi pe de cealaltă parte că absorbţia fondurilor structurale a fost scăzută. De aceea nici nu au apărut noi locuri de muncă, nici nu au crescut salariile, toate într-un context economic de stagnare, pentru că un avans al PIB de "zero şi ceva la sută" nu este o creştere semnificativă din punct de vedere economico-social.
"Deci, aflându-se într-o situaţie de stagnare şi veniturile populaţiei, mai ales cele din mediul privat, au rămas la un nivel modest şi atunci, nefiind surse de finanţare a consumului, este clar că nici acesta nu se poate amplifica. Soluţia de fond nu poate să o reprezinte decât stimularea dezvoltării economiei, stimularea creării de firme noi, stimularea firmelor existente să-şi amplifice producţia şi atunci mărind numărul de salariaţi, mărind numărul de firme, mărind nivelul veniturilor acestora, va creşte şi consumul, se va amplifica şi piaţa şi se va amplifica şi PIB-ul. Este un cerc vicios care trebuie spart prin stimularea puternică a investiţiilor şi a dezvoltării afacerilor", a declarat preşedintele CNIPMMR.

Bătălia se dă pe cele mai ieftine produse

Preşedintele Fundaţiei Naţionale a Tinerilor Manageri (FNTM), Marius Bostan, afirmă că neîncrederea într-o evoluţie bună a economiei şi veniturilor pe termen mediu şi lung este factorul care determină scăderea consumului pentru anumite produse şi servicii.
"Salariile în economia reală nu cresc şi apar noi şomeri. Se cumpără produse şi servicii cât mai ieftine şi există o întreagă bătălie de a fi ofertate produse şi servicii cât mai ieftine. Companiile şi-au făcut un obiectiv din asta. Consumul de bunuri de folosinţă îndelungată scade. Creşterea economică este dată în principal din exporturi, şi nu din creşterea consumului intern. Agricultura, care probabil va fi factor de creştere în următoarele luni, nu cred că va influenţa prea mult consumul", a precizat Bostan.
Întrebat cum poate fi stimulat consumul, preşedintele FNTM a arătat că un mesaj politic şi economic de încredere pe termen lung şi o coerenţă a acţiunilor guvernamentale în sensul predictibilităţii pe termen mediu ar putea mări gradul de încredere. El a spus că acest mesaj împărtăşit de liderii de business şi dublat de acţiuni efective ar putea reclădi speranţa.
"Din păcate, creditarea este frânată şi chiar proiecte fezabile sunt oprite. Eliminarea barierelor din calea creditării proiectelor viabile şi a creditului de consum care poate fi susţinut ar putea rupe cercul vicios. Reticenţa mediului bancar ar putea fi spulberată mai uşor prin apariţia şi dezvoltarea împrumutului direct, a obligaţiunilor şi a transferului de încredere directă", a declarat Marius Bostan.

Cu măsuri proactive imediate s-ar vedea efecte peste un an, un an şi jumătate

Mircea Coşea vede o revenire la un consum care să fie acceptabil în România în funcţie de nivelul de dezvoltare pe care îl are într-o perioadă care nu poate să fie mai scurtă de un an, un an şi jumătate, şi numai în condiţiile în care imediat se iau măsuri proactive de dezvoltare a mediului de afaceri, şi că deocamdată nu vede aşa ceva.
"Deocamdată văd că Guvernul continuă pe linia sugerată de FMI, aceea de a avea aşa-numita consolidare fiscală care înseamnă de fapt un echilibru bugetar, dar care reprezintă o cifră, în spatele cifrei, adică un deficit bugetar în condiţiile acceptate de negocierile cu FMI. În spatele acestei cifre se află de fapt un sacrificiu pe care populaţia îl face prin reducerea consumului", a spus Coşea.
Întrebat ce s-ar putea face pentru a pune economia din nou pe roţi, ce politici publice ar trebui adoptate, analistul economic a precizat că în momentul de faţă nu mai există măsuri miraculoase sau măsuri în 3-4 sau 5 puncte.
El a spus că lucrurile s-au degradat atât de mult, iar economia şi-a pierdut atât de mult din potenţialul ei nativ încât trebuie concepută o strategie cel puţin pe termen mediu, dacă nu lung, care să aibă în vedere câteva elemente-cheie, iar aceste elemente-cheie înseamnă în primul rând identificarea faptelor de avantaj comparativ pe care le mai are România şi transformarea lor în factor de avantaj competitiv, adică România să intre pe piaţa internaţională într-o măsură mai eficientă.

Reindustrializarea privată a României ar crea o ancoră de optimism

La rândul său, economistul Lucian Isar a declarat că primul motiv al evoluţiei modeste a consumului este legat de optimismul privind evoluţia viitoare a economiei. "În măsura în care nu există optimism că economia o să-şi revină şi o să crească, lumea are obligaţia de a consuma mai puţin, în sensul că dacă îşi imaginează că lucrurile vor fi mai rele în viitor, preferă să ţină banii pentru zile rele. Al doilea motiv este legat de faptul că în realitate puterea de cumpărare a fost erodată în ultima perioadă. Aparent s-au reîntregit salariile, sau toată povestea asta şi pensiile, dar toată perioada aceasta de doi ani şi ceva ele au fost erodate şi prin evoluţia cursului de schimb, şi prin evoluţia inflaţiei. Deci, dintr-o dată puterea de cumpărare este mai mică", a explicat Isar.
Pentru a fi stimulat consumul, Lucian Isar consideră că Guvernul ar trebui să aibă în vedere ceea ce se numeşte o strategie investiţională, adică nu neapărat să meargă pe partea de cerere, ci pe partea de ofertă. El a spus că dacă Executivul ar reindustrializa privat România atunci ar da şi de lucru oamenilor, ar produce şi locuri de muncă cu valoare adăugată mai mare, ceea ce înseamnă că pot fi plătiţi cu mai mulţi bani şi ar exista şi o ancoră de optimism că se întâmplă ceva.

Trebuie să se reducă impozitul pe muncă şi fiscalitatea pentru investiţiile noi

"Nu ştiu cât de mult am putea vorbi de o stimulare a consumului. Cred că am putea vorbi de o stabilitate economică şi siguranţa locului de muncă, şi asta nu se poate realiza decât prin creşterea semnificativă a investiţiilor atât ale statului, cât şi ale privaţilor. Este un întreg ansamblu de măsuri şi ar trebui început cu domeniul investiţiilor", a declarat preşedintele Uniunii Naţionale a Patronatelor cu Capital Privat din România (UNPCPR), Costel Olteanu. El a precizat că ar trebui descărcată sarcina angajatului şi angajatorului pe fondul de salarii, impozitul pe muncă, şi redusă fiscalitatea pentru investiţiile noi.

Este necesară stimularea creării de noi companii

Preşedintele Patronatului Tinerilor Întreprinzători din România (PTIR), Florin Jianu, spune că pentru a fi stimulat consumul ar trebui stimulate crearea de noi companii şi diversificarea serviciilor acestora, având ca rezultat creşterea locurilor de muncă, implicit venituri mai mari către angajaţi sau viitori angajaţi care îşi permit să poată să realizeze consum.
"Nu există bani în piaţă, nu există bani nici pentru consumul casnic, nici pentru companii şi de aici blocajul", a explicat Jianu.

Trebuie regândit rolul statului

Întrebat ce contribuţii, taxe şi impozite trebuie ajustate, Bostan a afirmat că sistemul de contribuţii sociale ar trebui modificat urgent în sensul scăderii lor pentru a descuraja munca la negru. "Ar putea fi anunţat un plan progresiv care să fie asumat de toată lumea. Ca un pact naţional eventual, pentru a da încredere pe termen lung. În general e bine ca taxele să fie cât mai mici, să fie clară destinaţia şi raportul către cetăţean şi să fie echitabile. Să fie un echilibru între ce plătesc şi ce primesc ca cetăţean, contribuabil. Ar trebui început un proces de dereglementare şi de regândire a rolului statului, a micşorării atribuţiilor şi clarificării lor. Aşa vom plăti mai puţin şi vom şti unde se duc banii. Sunt mulţi bani care se cheltuie pentru lucruri inutile sau care ar fi făcute mai ieftin de mediul privat", a conchis preşedintele FNTM.

 

 

FAQ

1) Este posibil sa existe elemente de teorie economica care sa sustina idea de pastrare doar a doua taxe: impozitul pe profit si TVA atat la nivel de firma cat si la nivel individual si eliminarea taxelor pe factorii de productie ?

R: cred ca da, primul argument ar fi ca progresul economic se bazeaza pe factorii de productie:
Pamant, Capital, Forta de Munca si Spirit Antreprenorial, iar daca se aplica impozite pe factorii de productie se extrage valoare si performanta din system

2) Este posibil ca extragand valoare din mai multi factori de productie simultan sa se obtina un soi de sinergie negative ?

R: nu stiu, insa sinergia pozitiva exista si deobicei intr-un system se obtin rezultate mult mai bune imbunatatind simultan mai multi factori de influenta

3) Este adevarat ca politica de diminuare a costurilor este cheia dezvoltarii economice ?

R: tine mai degraba de o constanta de management: cheltui doar cat este nevoie si doar pe ce poate dezvolta business-ul, totusi in extreme daca tai toate costurile dispare si business-ul in sine

4) Exista variante ?

R: sigur, daca privim statul ca un business care produce crestere economica avand costuri fixe si costuri variabile unul dintre mijloacele cele mai simple (pe langa o buna administrare) ar fi sa translatam o cat mai mare parte din costurile fixe in costurile variabile, practic sa legam direct costurile de rezultat

5) Concret ce inseamna ?

R: eliminarea taxelor pe factorii de productie (taxe pe salarii, amortizari,etc) si colectarea de taxe doar din zonele care au legatura cu performantele sistemului (impozit pe profit si taxa pe valoare adaugata)

6) Se poate, de exemplu, ca industria miniera, siderurgica, transporturi, etc sa fi dat faliment tocmai din cauza supraimpozitarii fortei de munca si din suprataxarea oricarei investitii ?

R: evident, mai ales daca avem in vedere ca sunt industrii cu foarte multe locuri de munca si cu un mare necesar de tehnologie cat mai performanta

7) Sa nu ne miram ca in Romania extractia de minereuri pretioase, petrol si gaze nu se poate realiza cu Compania Nationala de Extractie?

R: pai...nici agricultura moderna nu avem si e oarecum mai simplu...

8) A, daca e sa revenim pe o idee mai veche, chiar e posibil ca firmele sa raporteze zilnic facturile si incasarile, iar consumatorii sa colecteze bonurile si sa le deconteze o data pe luna ?

 R: da este posibil si poate reprezenta un castig rapid atat la nivel individual ("salariul brut in mana"), la fondul de salarii al firmei dar si la nivel de economie nationala, un plus de 30-40% la consum

9) E ceva de viitor ?

R: da, ma gandesc ca o aplicatie pe mobil bine facuta poate efectua platile la magazine, poate tine contabilitatea individuala automat si poate deconta la stat impozitul pe profit si tva, e realizabil si foarte simplu, iar la nivel de firma este si mai simplu: se factureaza direct pe server...

10) Ar mai fi ceva ?

R: da, pensia de dignitate din fondurile suplimentare obtinute,
o pensie minima garantata de stat, justificata de faptul ca indiferent de conditie un cetatean are dreptul la un trai decent care sa nu ii puna in pericol viata sau sanatatea
(si off-record: a platit toata viata cel putin TVA deoarece a trait si consumat in Romania)

11) Si cine din clasa politica ar avea interes si forta sa implementeze asa ceva ?

R: nu stiu cine, dar s-ar putea gasi cativa, oricum daca ar exista un Consiliu National de 3.000.000 de cetateni corect informati care sa voteze in timp real cred ca in cateva saptamani teme arzatoare ca regionalizarea, proiectul Rosia Montana, taxele, sanatatea sau invatamantul si-ar gasi rezolvari rapide si mai mult decat multumitoare

semnezi ?

Un articol f bun, prezinta succint date economice, procesul democratic care legitimeaza demersul legislativ si argumenteaza simplu de ce este o lege buna, creste pensiile, salariile bugetare, va creste salariul minim pe economie la 800 lei (177 euro pe luna),
si suplimentar va creea 55.000 locuri de munca urmand sa creasca investitiile si gradul de absorbtie al fondurilor europene odata cu intarirea disciplinei bugetare si reducerea risipei din aparatul central.

INTREBARE:
daca ar fi trebuit sa semnezi la SC ROMANIA SRL bugetul pe 2013 ai fi semnat ?
                               


" Proiectul legii bugetului de stat pe anul 2013 a fost aprobat prima data de Guvern in sedinta din 23 ianuarie, iar in aceasta saptamana a fost dezbatut in plenul Parlamentului. In urma dezbaterilor din ultimele zile, cele doua camere reunite ale Legislativului au aprobat bugetul de stat pe anul 2013, astfel ca, in acest moment, proiectul de lege a fost deja depus la Secretarul General, in vederea exercitarii de catre deputati a dreptului de a sesiza Curtea Constitutionala, conform informatiilor publicate pe site-ul Camerei Deputatilor.
Potrivit Mediafax, parlamentarii au adoptat bugetul pe 2013, cu amendamente, cu 309 de voturi "pentru", inregistrandu-se 108 voturi "impotriva".
Varianta finala a legii bugetului de stat, in forma pregatita pentru promulgare, este disponibila in fisierul atasat.
Vezi AICI traseul legislativ al actului normativ.
In ceea ce priveste proiectul legii bugetului asigurarilor sociale de stat, acesta a fost adoptat cu 310 voturi "pentru" si 109 voturi "impotriva". Conform agentiei de presa, la acest proiect de act normativ a fost adoptat un singur amendament, care propune eliminarea prevederii potrivit careia ordonatorul principal de credite are obligatia sa transmita Ministerului Finantelor Publice detalierea in structura, pe functii, a numarului maxim de posturi finantat prin prezenta lege si salariul mediu de baza pe functii, din anul 2013, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi. Comisiile de specialitate au explicat acceptarea acestei modificari "pentru o informatie juridica completa si punerea de acord cu normele de tehnica legislativa prevazute de Legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative".
Premierul Victor Ponta a declarat, citat de Mediafax, ca nu este un buget perfect, dar e cel mai bun pe care tara poate sa-l aiba: "E bine ca avem buget. E bine ca avem un buget votat si acum trebuie sa avem grija sa cheltuim banii cât mai bine, sa mai facem economii, pentru ca sunt zone de unde putem face economii, chiar si din actualul buget si la prima rectificare, care nu poate sa aiba loc inainte de luna iulie, sa reparam acolo unde sunt lucruri de reparat", a spus prim-ministrul, citat de agentia de presa.

Ce prevede proiectul legii bugetului de stat?

Proiectul de act normativ adoptat joi cuprinde mai multe obiective, dintre care:

• Asigurarea resurselor pentru dezvoltarea economica sustenabila prin cresterea cu 15,4 miliarde lei a cheltuielilor bugetului general consolidate.
• Continuarea procesului de consolidare fiscal prin cresterea veniturilor intr-un ritm mai rapid decat cresterea cheltuielilor, in urma introducerii unui pachet de masuri fiscal orientate catre largirea bazei de impozitare si aplicarea principiului solidaritatii.
• Intarirea disciplinei bugetare prin reducerea risipei in cheltuielile aparatului central, si prin plata arieratelor in sanatate, in infrastructura de transport si in administratia locala.
• Reforma investitiilor publice prin cresterea substantial a fondurilor allocate cofinantarii proiectelor europene si finantarea cu prioritate, din resurse proprii, in 2013, doar a acelor investitii care au grad ridicat de executie si care pot fi finalizate pana in 2014.
• Imbunatatirea planificarii bugetare multianuale pentru perioada 2014-2016.
• Transparenta in utilizarea banului public si bune practice de raportare bugetara.
• Managementul adecvat al datoriei publice.

"Referitor la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2013, asa cum am anuntat si in discutiile anterioare si in iesirile publice, atat eu, cat si domnul prim-ministru si ministrul Liviu Voinea, proiectul de buget a fost construit ca un proiect al dezvoltarii economice a Romaniei", mentiona, in 23 ianuarie, Daniel Chitoiu, ministrul Finantelor. Acesta a adaugat ca bugetul a fost construit pe indicatori macroeconomici in crestere: "Avem o crestere de 15,4 miliarde lei la cheltuielile bugetului general consolidat, cheltuieli care in cea mai mare parte sunt orientate pentru investitii si cofinantare la fonduri europene"
Principalii indicatori macroeconomici (conform unei sinteze a legii bugetului de stat remise AvocatNet.ro de Guvern)




















In ceea ce priveste cresterea economica pentru 2013, documentul Executivului arata ca aceasta este estimata conservator la 1,6%, pentru a reduce riscul unei rectificari bugetare negative in cazul unor turbulente pe pietele internationale.

Sursele cresterii economice pe anul 2013:



















Printre masurile pentru stimularea cresterii economice se numara:

• Cresterea veniturilor disponibile ale populatiei prin: indexarea pensiilor cu 4%; intrarea in plata a cresterii de 7,4% bugetari; cresterea salariului minim la 750 lei de la 1 februarie 2013 si la 800 lei de la 1 iunie 2013.
• Cresterea eficientei investitiilor prin reorientarea finantarii acestora cu preponderenta catre fonduri primate de la UE;
• Crearea de locuri de munca: crestere neta de 55.000 de locuri de munca prevazute prin proiectul de buget pe anul 2013;
• Plata arieratelor: elibereaza resurse in sectorul privat si reda increderea in mecanismele pietei, contribuie la cresterea lichiditatilor in economie;
• Continuarea acordarii de ajutoare de stat in vederea realizarii de investitii in economie.

Potrivit documentului mentionat, Romania isi propune, in acest an, continuarea reducerii deficitului bugetar de la 2,1% din PIB pe metodologia cash, respective la 2,4% din PIB pe metodologia ESA.
"Reducerea deficitului bugetar nu este un scop in sine, ci un mijloc de stimulare a activitatii economice, prin faptul ca statul are astfel o nevoie mai redusa de finantare a deficitului, permitand bancilor sa creasca nivelul creditarii pentru firmele din sectorul privat", se mai arata in sinteza pregatita de Executiv.


Citeste mai mult: http://www.avocatnet.ro/content/articles/id_31958#ixzz2PWsfIAnG
Follow us: Avocatnetro on Facebook "

evolution needed

"The world we have made as a result of the level of thinking we have done thus far creates problems we can not solve with the same level of thinking at wich we created them. "
Albert Einstein

FAQ datorie externa 100 miliarde euro

1) Este posibil ca Romania sa aiba o datorie externa de 100 miliarde de euro ?
R: nu stiu, sunt cifre care se vehiculeaza in presa si se regasesc pe site-ul BNR

2) Se stie ca la sumele cu multe zerouri reperele de valoare se estompeaza, ce inseamna de fapt ca valoare 100 miliarde de euro ?
R: pai, de exemplu in Bucuresti sunt aprox 760.000 apartamente, daca consideram suprafata medie/apartament 60mp si pretul de constructie 500 euro/mp rezulta ca toate apartamentele din Bucuresti sunt cam 23 miliarde de euro.
Cred ca din 100 miliarde euro ar iesi:
vreo doua Bucuresti-uri misto de tot ..................................... 60 miliarde euro
toata productia Logan pe 6 ani (1000000bucati).......................7 miliarde euro
asta cam in 70 de miliarde
dupa care din restul de 30 miliarde facem ferme de 300000euro/bucata ar iesi cam 100000 de ferme noi, cam 25 de ferme noi in fiecare comuna din Romania, e tare...

3) Datoria externa de 100 miliarde de euro este ascunsa sub diverse rubrici, pe termen scurt, lung, garantata/negarantata etc si este "justificata" de creditele luate de populatie cu buletinul. Este posibil ca datele sa fie eronate ?
R: este evident ca nu s-au dat pe buletin vreo doua Bucuresti-uri, 1.000.000 de Logan-uri si 100.000 de ferme, cred ca este posibil sa fie si ceva erori mai ales ca modul in care se colecteaza/raporteaza date la nivel macroeconomic a fost o mare problema intotdeauna.

4) Este adevarat ca in 1989 s-a platit ultima transa de 2,8 miliarde de dolari la creditele luate de regimul comunist ?
R: asa se spune, era un oltean dat in p... masi

5) Din cate se pare cu un sistem de colectare/raportare date defectuos, taxe si impozite aberante, o clasa politica avida de bani si influenta externa cat cuprinde,
in cei 100 miliarde euro datorie externa ar ramane loc si de cateva hold up-uri clasice de miliarde ?
R: ce blasfemie...

FAQ agricultura si/sau fonduri europene

1) Putem considera agricultura si industria alimentara domenii oportune in care Romania poate excela ?
R: da, bineinteles, in conditiile in care mancarea devine importanta pare oportun sa ai o cantina/restaurant sau macar sa lucrezi pe langa :), iar conditiile de mediu si terenul par foarte bune

2) Exista o sustinere europeana puternica pentru dezvoltarea sustenabila a agriculturii si industriei alimentare in Romania ?
R: da, prin programe de sustinere nerambursabila a investitiilor (de cele mai multe ori 50% din investitie)

3) Este adevarat ca de la demararea programului SAPARD (inclusiv testarea), adica in aprox. 10 ani, s-au gasit doar formule incomplete sau chiar gresite pentru asigurarea accesului la cofinantare pentru intreprinzatorul din zona IMM ?
R: da, zona IMM este mult diferita de cea a firmelor care isi permit cofinantari de milioane de euro, iar taxele, politica de garantii aplicata de bancile comerciale si nivelul dobanzilor fac aproape nefezabile/imposibile proiectele pe zona IMM chiar cu granturi europene.

4) Sustenabilitatea proiectelor finantate din fonduri europene este amenintata de modul total gresit si aberant in care partea romana a construit mecanismul de cofinantare ?
R: da, pentru ca statul roman a acceptat aparitia unei verigi suplimentare in mecanismul de finantare pe proiecte din bani publici: bancile comerciale.

Exemplu:
un proiect IMM de                                 300.000 euro +TVA (72.000 euro)
grant european 50%                               150.000 euro
cofinantare prin banca 10 ani                  150.000 euro + 72.000 euro = 222.000 euro
dobanda+comision bancar                      100.000 euro
____________________________________________________________
TVA + dobanda                    172.000 euro > grantul european 150.000 euro

Astfel, datorita nesustinerii de catre stat a TVA pentru proiectele din granturi europene si a cofinantarii prin banci comerciale, investitorul/afacerea pierde aprox. 115% din grantul european (adica pierde si 15% din buzunarul propriu IMM)

5) Este un paradox calculat ?
R: da, cred ca este un paradox construit cu atentie de politicieni vanduti care fac o diferenta clara intre binele social, economie infloritoare si buzunarele proprii.

6) Puteau fi gasite si alte variante de cofinantare pentru absorbtia eficienta si utilizarea fondurilor europene chiar de catre investitorul privat, adevaratul destinatar si elementul de progres pt viitor, adica altcineva decat statul si bancile comerciale care se hranesc din valoarea pe care o pot scoate din sistem ?
R: bineinteles ca da, cofinantarea de la bugetul statului si sustinerea TVA pentru proiectele de investitii cu granturi din banii europeni

7) Altfel spus, bancile comerciale se imprumuta la dobanzi foarte mici, cofinanteaza proiecte din bani publici cu dobanzi foarte mari si castiga echivalentul grantului european dintr-un proiect de investitii SAPARD/FEADR pentru imprumuturi de cofinantare pe 10-15 ani ?
R: da, asa este, suplimentar pentru investitori dupa parcurgerea drumului sinuos de accesare si cofinantare mai apare un impediment chiar in perioada de inceput a afacerii. Ratele bancare constitue o reala problema mai ales la inceput cand investitorul in industria alimentara are de depasit bariere monopolistice la intrarea
pe piata cu cheltuieli ce pot merge pana la 50% din cifra de afaceri

8) Probabil ca undeva in Europa, contribuabilul, un alt fermier/investitor care a platit taxe mai mari pentru construirea schemei de granturi europene ar fi chiar indurerat sa stie ca banii lui au ajuns de fapt la un bancher burtos...
R: da, probabil si cred ca ar blama expertii U.E. ca nu au avut grija de banii lui care in loc sa ajunga la alt fermier/investitor au ingrasat burta unui bancher deja mult prea gras

9) Ce ar castiga statul prin cofinantarea directa a proiectelor de investitii in agricultura si industrie alimentara ?
R: statul ar stimula o zona strategica f importanta cu rezultate bune pe termen lung. In afara de locuri de munca in zone foarte sarace (aprox 45% din populatie) si siguranta alimentara pe termen lung ar castiga mai mult prin taxe si impozite dar si prin actiuni la investitia cofinantata

10) Altfel spus ar cofinanta proiecte de investitie in agricultura si industrie alimentara printr-un "Fond de investitii" care ar deveni partener la investitie in limita cofinantarii ?
R: da, ceva de genul asta. Cred ca un fond de investitii in agricultura si industria alimentara ar fi o idee buna, cu conditia sa ofere investitorului/partener posibilitatea sa isi rascumpere toate actiunile de la fond pe masura ce ii creste afacerea si incepe sa apara si profitul. Este un mecanism puternic si cred ca un fermier/investitor care poate sa isi rascumpere toate actiunile la ferma/investitie si sa devina proprietar 100% in 10-15 ani are pentru ce munci

11) Ce rezultate s-ar putea obtine ?
R: de exemplu sa spunem ca se are in vedere dezvoltarea fermelor de vaci. Ca obiectiv pentru primul an ar fi infiintarea a 4000 de microferme de 50 de capete. Inseamna cam o ferma in fiecare comuna...cu siguranta ca se pot gasi resurse de hrana pentru animale (macar iarba de pe marginea santului) si know-how la un nivel elementar (inca mai sunt tarani care stiu sa creasca o vaca)...
4000 microferme x 50 vaci = 20000 capete o crestere de 10% a efectivului la nivel de economie nationala
asemanator, pentru un program de 5 ani ar fi o crestere de 50% a efectivului si 20.000 de fermieri depauperizati sau chiar inchiaburiti deabinelea, daca nu jeneaza ideea...
asta pentru aproximativ 1,2 mld euro/an proiecte (cofinantare de 600 mil euro)

12) De ce ar mai fi nevoie in afara de bani ?
R: vointa politica si orientare catre rezultat. La modul concret de urmatoarele:
* un proiect standard bine facut cu echipamente testate
* achizitia centralizata de materiale, echipamente, efective de rasa, servicii constructii montaj si oferirea investitiei la cheie la beneficiar
* un curs de crescator cu parte practica si modul de conducerea fermei, contabilitate, taxe, etc
* un sistem judetean de colectare/stocare eventual prelucrare primara pentru surplusul de lapte si carne
* un sistem de selectie la nivel national pentru fermieri (concurs anual)

13) Probabil este un model care se poate extrapola si pentru alte tipuri de microferme, ovine, caprine, porcine, pasari, peste dar si pentru stupine, livezi, legumicultura, cam orice domeniu care poate creste valoarea sistemului...
R: cu siguranta da, cred ca ar fi un succes. Poate interesa pe multi, iar cateva microferme moderne in fiecare comuna suna destul de ok, este mai altceva decat taxa auto, politica de regionalizare, taxe si accize in numar si valoare cat mai mare, aberatia cu calculul profitului reinvestit si exemplele pot continua...

FAQ

1) Autorul materialelor sustine diminuarea sumelor colectate la bugetul statului ?
R:  nu, este sustinatorul unei cresteri de buget de cel putin 10% prin schimbarea metodologiei de taxare

2) Autorul materialelor considera toate taxele un rau absolut ?
R: nu, in functie de locul unde se colecteaza considera ca taxe cum ar fi impozitul pe profit sau TVA sunt taxe sanatoase, taxe care colecteaza oarecum proportional cu valoarea introdusa in sistem, iar celelalte taxe, pe active (amortizari), pe factori de productie (forta de munca) sunt nesanatoase deoarece extrag bani din economie inainte ca banii sa produca

3) Autorul materialelor considera ca bugetul ar trebui format numai din impozit pe profit si TVA ?
R: da, pentru ca doar asa se leaga performanta economica a sistemului de performanta economica individuala si respectiv de sumele pe care le poate extrage statul din economie fara sa creeze pagube in lant

4) In varianta propusa taxarea doar a profitului si a valorii adaugate reprezinta renuntarea la bugetul actual pentru asigurari sociale si sanatate ?
R: nu, sumele la buget vor creste rapid cu cel putin 10% astfel incat pensiile actuale pot fi acoperite, fara sa fie afectate bugetele pentru pensii sau sanatate

5) In varianta propusa salariile brute actuale ar deveni salariile acordate "in mana" ?
R: da

6) Autorul materialelor considera ca munca la negru, vanzarile nedeclarate si rambursarea frauduloasa a TVA sunt probleme sistemice nerezolvabile cu modul actual de impozitare ?
R: da

7) Eliminarea taxelor pe forta de munca si pastrarea impozitului pe profit si TVA poate elimina munca la negru ?
R: da, agentii economici vor declara toate salariile pentru a scade impozitul pe profit

8) Introducerea decontului lunar la persoane fizice si impozitarea doar a diferentei intre venituri si cheltuieli poate elimina vanzarile la negru ?
R: da, deoarece bonurile/facturile colectate introduse de cetateni se bifeaza automat cu bonurile/facturile introduse de firme (valoare, data, serie)

9) Identificarea facturilor in sistem si bifarea automata vanzator-cumparator poate elimina decontul fraudulos de TVA ?
R: da

10) Imbunatatirea propusa are rezultate rapide ?
R: da

11) Imbunatatirea propusa necesita mari imprumuturi externe de ordinul zecilor de miliarde de euro ?
R: nu, se poate realiza cu bugete decente

12) Care este cea mai simpla metoda de a deturna rezultatele pozitive care se pot obtine prin taxarea doar a profitului si a valorii adaugate si abaterea discutiei de la taxele exagerate ?
R: cea mai simpla metoda de a "arunca praf in ochii contribuabilului" este sa se faca o mica reducere de TVA astfel incat sa se pastreze toate elementele pentru care sistemul functioneaza defectuos la momentul actual

13) Autorul materialelor considera ca cea mai buna metoda de a sari peste o perioada de criza ("groapa economica") este o singura saritura hotarata sau se recomanda mai multe salturi mai mici ?
R: autorul recomanda pentru depasirea unui gap economic adanc si periculos o singura saritura bine gandita, politica salturilor mici pe fundul gropii fiind contraindicata sau chiar imposibila datorita unor fracturi produse de cadere