Chiar semănăm cu Grecia?

Aproximativ 11milioane de locuitori, peste 13.000km de coasta maritimă și peste 80% din teritoriu muntos, peste 300 miliarde euro PIB, pe locul 15 in clasamentul economiilor dezvoltate U.E.

Grecia moderna a fost înființată în 1830 după victoria în Războiul de Independență Grec împotriva Imperiului Otoman, însă își trage seva din Grecia antică care este considerată leagănul culturii occidentale, locul de naștere al democrație și al omului liber, al filozofiei occidentale, al Jocurilor Olimpice, al literaturii occidentale, al dramaturgiei occidentale, al științelor, etc. Grecia deține 18 situri în patrimoniul mondial UNESCO cu numeroase vestigii antice dar și moșteniri din perioada bizantină.

Patria unei numeroase comunități de afaceri cu reprezentanți în întreaga lume, Grecia depinde de industria turismului, peste 80% din realizări fiind generate de cei peste 7 milioane de turiști care îi trec pragul în fiecare an, în același timp Grecia este posesoarea celei mai mari flote comerciale din lume cu peste 3000 de vase și un tonaj de peste 200 miliane de tone, apogeul din anii 1970 fiind de 5000 de nave, mare parte înmatriculate sub pavilioane străine.

Sistemul de taxe și impozite este foarte elaborat susținând la rândul său un sistem de protecție socială detaliat care încearcă să ofere un răspuns adecvat sezonalității din turism și procesului de creeare de noi locuri de muncă considerat de mulți cetățeni destul de lent, șomajul în anumite zone fiind reprezentativ.

În același timp, zona cea mai importantă pentru formarea bugetului este reprezentată de impozitele pe proprietăți sau îmbunătățirile adecvate turismului, în timp ce nedeclararea veniturilor, evaziunea fiscala gen ”vânzare fără bon”, pensionarii fictivi și construcțiile nedeclarate sunt destul de întâlnite, iar rezistența populației la sistemul de taxe pare să fie legată de vremurile când taxele și impozitele erau strânse de Imperiul Otoman, inspectorii fiscali fiind considerați destul de flexibili.

Suntem deja pe o cărare bătătorită bine

 

Circa 30.000 de greci abuzează de suspendarea executării silite a locuinţelor şi nu plătesc ratele

Aproximativ 30.000 de persoane din Grecia care au credite ipotecare profită de un moratoriu impus asupra executării silite a locuinţelor în perioada crizei pentru a nu-şi plăti ratele, deşi au posibilităţi financiare, arată un studiu al instituţiilor de credit elene.

economica.net/dec.2013

În total, legea care opreşte executările silite protejează aproximativ 200.000 de persoane cu împrumuturi ipotecare şi întârzieri la plată mai mari de 90 de zile, potrivit Kathimerini.

Datele au fost publicate înainte ca Parlamentul elen să ia în discuţie posibila prelungire a moratoriului după data de 31 decembrie. Creditorii internaţionali ai ţării – FMI, Comisia Europeană şi Banca Centrală Europeană – cer autorităţilor elene să nu extindă moratoriul impus pe o perioadă de cinci ani la începutul anului 2009, în contextul crizei financiare globale.

Guvernul încearcă să găsească o modalitate de a-i proteja în continuare pe grecii care nu-şi pot plăti ratele din cauza scăderii veniturilor sau a şomajului.

Totodată, executivul vrea să ajute băncile să-şi consolideze situaţia financiară, după ce au fost recapitalizate cu mai multe zeci de miliarde de euro din fonduri împrumutate de stat de la ţările zonei euro şi FMI.

Datele băncilor arată că persoanele care abuzează de moratoriul privind executările silite tind să aibă şi cele mai mari împrumuturi, în unele cazuri de până la 500.000 de euro.

Deciziile instanţelor din Grecia par să susţină afirmaţiile băncilor, potrivit Kathimerini. Astfel, tribunalele au respins un număr mare de cereri pentru protecţie de la plata ratelor după ce au descoperit că solicitanţii au încercat să ascundă o parte importantă a activelor.

---------------------------------------------------------------------

Suntem deja pe o cărare bătătorită bine, cu diferența că guvernul ne tratează cu o răceală inexplicabilă :) oricum dacă vrei poți, adică poți cumpăra o insula grecească începând de la 3mil usd :)

Cum adică prin contestație la executare silită nu pot să atac motive legate de fondul dreptului?

Legea spune că pentru a executa silit o creanță, suma solicitată conform art.663 Cod Proc. Civ. trebuie să fie certă, lichidă și exigibilă, rezultând din acte recunoscute de debitor, alfel spus suma trebuie să fie lămurită și în afara oricărei suspiciuni.

Din păcate prin contestația la executare datorită unui alt paradox legislativ incredibil, se refuză dreptul debitorului de a contesta valoarea sumei datorită unei erori de calcul de exemplu, deoarece năucitor :) ”pentru lămurirea sumei se poate deschide o altă acține de drept comun” :) interese oneroase modificând Codul de Proc. Civ. prin Legea 310/2018, adică în loc de procedura veche, acum avem dosar întocmit unilateral de executor, emiterea titlului executoriu în camera de consiliu fără citarea părților, contestația sumei fără atacarea fondului, o eventuală acțiune de drept comun care să lămurească fondul și bineînțeles o acțiune de suspendare a executării deoarece altfel chiar dacă banca este în culpă evidentă, instanța o susține cu toate forțele...

Aberant, în loc de un proces comercial pe stil vechi, care să lămurească totul, sunt trei sau poate chiar patru acțini în instanță la care se poate pretinde taxă de timbru, asta în timp ce resursele de timp de lucru, oameni și timp procedural efectiv ale instanței sunt limitate...și bineînțeles doar dacă debitorul are un avocat excelent care se pricepe și prinde termene extrem de strânse...

Cum putem explica situația? E destul de simplu, executările silite sunt vectorul activ al politicii de expropriere accelerată pe care o propagă elemente antinaționale extrem de agresive și fără cea mai mică urmă de respect pentru normele de drept sau pentru tradiție. 

Datele privind executările silite sunt destul de rare însă pentru exemplificare în 2013 au fost 16.000 de executari silite, alegând pentru orientare o medie de 10.0000executări/an pentru ultimii 20 de ani deducem un număr de 200.000 de executări, ceea ce pare chiar subdimensionat, de exemplu 10.000 de executări pe an înseamnă aprox. 250 de executări/an/județ, sau altfel spus 20 de executări pe lună pe județ... cred că proporțiile dramei ne scapă...

Totuși, ce reprezintă cel puțin 200.000 de executări silite în ultimii 20 de ani? păi dacă fiecare executare silită este aprox. 100.000euro suma rezultată este cel puțin 20.000.000.000euro...

Aiuritor, proaspeții împroprităriți ai Revoluției din Decembrie au fost deja expropriați de o valoare aproximativă cu valoarea capitalei, tot Bucureștiul fiind apreciat undeva în apropierea sumei de 30mld euro... :)

Nu e nimic nou, exact la fel s-a întâmplat și după împroprietăririle din 1864 și 1918, rețeta începând cu exproprieri, acapararea serviciilor, cumpărarea presei, coruperea politicienilor, cumpărarea resurselor naționale la prețuri derizorii și fără contor la pompă sau cântar la vagonet, privatizări la sume mult subevaluate, guverne instabile și manipulări de speluncă jegoasă, care au culminat de fiecare dată cu intrarea țării în incapacitate de plată...

Totuși, după fiecare împroprietărire toată distracția a durat doar 20-30 de ani, România fiind o țară bogată însă cu anumite limitări legate atât de poziția geostrategică cât și de o schimbare istorică de generație...poftele nelimitate fiind silite să părăsească țara în viteză mare...

Putem fi mândri de curajul pe care l-au avut înaintașii cu Lega Minelor D2294/1924 sau cu legi privind activitatea bancară L61/1931, L30/1934, DL1700/1938 prin care identificau abuzurile, introducerea de anexe unilateral, etc și limitau dobânda bancară la maxim 2% + taxa de scont pentru credite curente și la 1%+taxa de scont pentru credite imobiliare, introducând pedepse cu amenzi usturătoare și chiar cu privarea de libertate...

Cum merge traba cu executări silite fără reprezentare în instanță?

pe bandă rulantă, că în România sunt prea mulți propritari, totuși: 

Legea este altfel, 

-------------------------------------------------------------------------

Constituția României: ARTICOLUL 24

(1) Dreptul la apărare este garantat.

----------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Adică orice cetățean are dreptul la apărare față de oricine, în justiție, în fața instanței și conform art.13, alin.3 Cod Procedură Civilă, părtile au dreptul să participe la toate fazele de desfășurare ale procesului, adică și pârâtul are dreptul să fie informat, să depună probe și să își susțină cauza astfel încât să câștige demersul juridic, iar hotărârea instanței să fie în favoarea pârâtului.

Suplimentar, Art.8 din Cod de Procedură Civilă menționează clar: egalitatea părților în justiție este garantată, iar părțile își pot exercita drepturile procesuale egal și fără discriminări.

Bineînțeles aici funcționează și prezumția de nevinovăție conform art. 48, Titlul VI din Carta Uniunii Europene și art.11 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, adică doar instanța, în urma unui proces just, în care părțile au drepturi egale, poată să stabilească vinovăția debitorului, patrimoniul personal fiind inalienabil, inviolabil, garantat de art.44 din Constituția României.

Care este tradiția în litigiile comerciale din toate timpurile? păi este simplu, primul pas vizita la un avocat specializat în cauze comerciale care la prima consultație înainte de a se apuca de ceva întreabă vânzătorul/creditorul dacă are contract adică documentul din care să reiasă clar obligațiile asumate de părți, după care întreabă dacă are comandă sau factură adică documentul care reprezintă acceptarea obligației de plată pentru o cantitate clar determinată, la un preț clar determinat, după care întreabă dacă are aviz de însoțire a mărfii adică documentul care să ateste transferul bunurilor în cantități determinate între părți, adică transferul dreptului de proprietate, debitorul putând fi obligat să plătescă doar ce a comandat conform contractului.

Toate bune și frumoase, dacă vânzătorul spune că le are este invitat la a doua consultație cu documentele în cauză în original.

La a doua consultație avocatul specializat îi spune creditorului că trebuie să verifice împreună dacă datele corespund deoarece instanța este foarte atentă la diferențele între contract, factură și avizul de însoțire a mărfii și dacă constată cea mai mică diferență le va respinge acțiunea și nu vor obține o hotărâre cu valoare de titlu executoriu.

Un duș rece și un moment de panică în care creditorul verifică numele și adresa debitorului care trebuie să corespundă în contract, factură și aviz cu toate datele de identificare, contractul să fie semnat și ștampilat cu ștampila rotundă, persoana semnatară să aibă dreptul să semneze în numele debitorului, factura să fie corect întocmită la produs și preț conform contractului și corect acceptată de debitor cu semnatură și identificarea exactă a persoanei care semnează, eventual ștampilă, după care verifică avizul de însoțire a mărfii care trebuie să fie în continuarea contractului, a facturii și să fie acceptat prin semnătură de o persoană clar identificată, eventual ștampilă.

După care avocatul specializat completează chemarea în instanță, părțile sunt citate, debitorul are ocazia să depună întâmpinare și să îsi susțină cauza și daca produsul nu corespunde contractului, prețul e greșit, livrarea necorespunzătoare sau pur și simplu sunt erori de completare documente, semnături ilizibile, fără ștampile, fără date personale, etc, câștigă cauza, creditorul putând ataca hotărârea instanței dacă are bani și timp de cheltuit.

Ce se intâmplă acum? păi este o oroare din punct de vedere al dreptului comercial și al justiției, interese antinaționale obscure au deformat absolut tot ce se putea în goana după valori imobiliare, profitând de dezorientarea clasei politice și naivitatea istorică pe care o avem ca și proprietari.

Banca, creditorul din poveste merge la un executor judecatoresc, din toate timpurile chestia nasoală la care ajungeau hotărârile judecătorești după parcurgerea procedurii în instanță, executor care nu este nici avocat și nici instanță și conform legii trebuie să fie obiectiv și echidistant, executând un serviciu public în interesul ambelor părți în final fiind plătit de debitor.

Executorul acceptă orice documente pe care banca i le pune la dispoziție, fără să verifice dacă sumele corespund, dacă datele corespund, dacă documentele sunt semnate și acceptate de debitor, etc și fără să aibă cumva posibilitatea să compare povestea băncii cu povestea debitorului, contravenind flagrant legii care menționează că sumele cerute trebuie să fie certe, lichide și exigibile și să rezulte evident din documente acceptate de debitor.

După care dosarul ce conține doar actele și punctul de vedere al creditorului ajunge în instanță care deliberează în camera de consiliu fără citarea părților evident conform sumei cerute de executor și emite titlu executoriu pe baza căruia executorul se pregătește rapid de tot să cheme doua persoane la o licitație cu strigare care va vinde într-un final proprietatea în cauză la un preț derizoriu.

Conform legii dacă cumva debitorul este în țară și poșta ajunge în timp util poate să conteste titlul executoriu în 15 zile, urmând un proces grotesc în care motivele de contestație pe baza nerespectării condițiilor contractuale sau al clauzelor abuzive nu se pot dezbate deoarece pot face obiectul unui proces civil separat, bagheta magică introducând o astfel e prevedere, art.713 Cod Proc. Civ.

Prescrierea nu poate fi discutată chiar dacă execuția apare după expirarea termenului de 3 ani conform legii în vigoare la data semnării contractului de credit, prescripție pe care instanța avea obligația să o cerceteze din oficiu în baza aceleiași legi aflate în vigoare la data semnării contractului.

În final clauzele abuzive ce se referă la diferențe de plată introduse pe ascuns de bancă în desfășurător de peste 13.000 euro sunt trecute cu vederea ca fiind secret de stat, iar banca bineînțeles că uită să atașeze desfășurătoarele originale semnate de client pe baza cărora instanța ar fi putut stabili diferența (totul din experiență proprie).

Complet aiuritor și total împotriva legii și uzanțelor, este moștenirea pe care o generație târnosită o lasă pentru aia micii să o rezolve ei...dacă aia micii o să mai înteleagă că lumea merge altfel și tanti de la bancă n-are dreptul să le fure 25% din suma împrumutată doar pentru faptul că lucreză la bancă, că executorul este la finalul procesului comercial pe post de executor fără să aibă dreptul să facă dosare sau să judece ceva deoarece nu are competență, singura obligată să impartă dreptatea și asta în prezența părților fiind instanța...

Reasigurarea obligatorie a creditelor, moft sau mai tare ca RCA-ul?

Că tot veni vorba de bănci care scot pe bandă rulantă dosare de execuție silită fără reprezentare în justiție și licitații de vînzare prin strigare cu 1-2 participanți, chiar mi-a trecut prin fața ochilor o mare stivă de dosare de execuție silită pentru credite cu ipotecă organizate de o mare bancă comercială cu capital fost românesc...

Pentru că am asistat și la câteva intâlniri cu proprietari pe cale de expropriere și am și o experiență personală, chiar mi-am pus întrebări, oare este corect? ce trebuie făcut ca dramele cu executări silite să fie evitate și indiferent de turbulențele pe care viața le poate aduce, mai ales în perioada actuală, lucrurile să fie acceptabile, iar sistemul de creditare pentru bunuri de valoare ridicată să funcționeze și să creeze plusul de valoare pentru societate de care avem atâta nevoie...

Cred că imediat cum m-am gândit la riscuri și la faptul că planurile de viață sunt mai impredictibile ca schimbările de climă în perioada actuală, cred că m-am gândit la asigurări, dacă suntem obligați să avem RCA in caz de ceva, unde costul mediu de reparații auto în 2020 este de 8.256lei, deci un pericol financiar mic, de ce nu avem o asigurare obligatorie pentru credite imobiliare mai ales că valorile sunt importante, cu riscuri și pericole pentru destine de multe ori mult mai grave decât o vopsea zgâriată?

Evident, am căutat înfrigurat dacă banca comercială cu capital fost românesc, care are o divizie dedicată de asigurări, dacă banca cu pricina are cumva asigurări pentru credite...bineînțeles că are toate asigurările mai puțin asigurarea creditelor, constatare dezumflătoare și oarecum amară care însă m-a motivat să caut mai multe despre asigurarea creditelor imobiliare...

Resigurarea creditelor imobiliare se pare că a început în 1880 peste ocean, iar prima lege în domeniu a fost dată în statul New York în 1904, clar o lungă istorie cu multe bune însă și crize majore cum a fost cea din 1933 care a schimbat complet peisajul în industria de ”private mortgage insurance”, piața revenindu-și deabia după război prin anii 50.

Cu valori ce încep cu 0.14% anual, resigurarea creditelor imobiliare este o cerință obligatorie în multe țări probabil în ideea de a proteja consumatorii pe de o parte și pe de altă parte de a asigura predictibilitate și stabilitate pe o piață care este de mare importanță pentru economie.

Paradoxal, în timpuri bune consumatorii tind să fugă de reasigurări pe care le percep ca o cheltuială suplimentară, legislația fiind asemănătoare RCA, însă probabil percepția consumatorilor depinde de utilitatea asigurării în sine, dacă acoperă complet situația fortuită sau diferența este doar o mică sumă de bani...

Totuși, dacă ne gândim la piețe evoluate și la costuri de reasigurare de sub 100usd/luna pentru proprietăți de valoare medie, pare să fie destul de ok...

Din păcate în România reasigurarea creditelor imobiliare are o istorie subțire și este practicată de foarte puține bănci însă este salvatoare, iar primele de asigurare sunt destul de accesibile, clar mai tare decât RCA-ul...

Desigur pare bizar că segmentul politicianist de pe malurile Dâmboviței a trecut cu vederea reasigurarea obligatorie a creditelor imobiliare și acceptă cu ușurință exproprieri masive, executări silite conduse fără citarea părților în instanță pentru proprii concetățeni, când clauzele anticonsumator, greselile de calcul și desfășurătoarele de plată sau transformat în adevarate secrete de stat care se judecă cu ușile închise :( 

probabil fiind foarte ocupați cu legea transportului alternativ care i-a extenuat teribil sub amenințarea hoardelor de taximetristi ce amenințau fatal circulația din Pța Victoriei...

Cum a putut fi aprobată infama OUG80/2013 prin care se transformau taxele de timbru intr-o barieră împotriva justiției?

Este incredibil, echipa care semnează OUG80/2013 este de sorginte social-democrată exact partidul care ar fi trebuit să lupte cu toate forțele pentru cei mulți, terifiant, lista cuprinde nume sonore de politicieni tineri și simpatici după cum urmează: 

PRIM-MINISTRU

VICTOR-VIOREL PONTA

Contrasemnează:
Viceprim-ministru,
ministrul dezvoltării regionale și
administrației publice,
Nicolae-Liviu Dragnea
Viceprim-ministru,
ministrul finanțelor publice,
Daniel Chițoiu
p. Ministrul delegat pentru buget,
Enache Jiru,
secretar de stat
Ministrul afacerilor interne,
Radu Stroe
Ministrul justiției,
Robert Marius Cazanciuc

Din păcate, unii dintre ei sunt politicieni tineri despre care în decursul timpului am amintit cu stimă și poate și cu un fel de speranță, însă acum sunt aproape sigur că au fost inadmisibil de superficiali și poate fără cunoștințele de specialitate care erau absolut obligatorii...

Poate au fost și ușor de păcălit de ideea că totuși OUG 80/2013 lasă o portiță mică de tot și celor fără venituri sau cu venituri mici care pot face cerere de ajutor public judiciar...

Asta în teorie, în practică poșta funcționează cum vrea ea, iar termenul în care se poate face cerere este de multe ori de 3 (trei) zile...să ne închipuim cum victimele cazurilor de violență extremă din mediul rural primesc poșta din care află că trebuie să plătească o taxă de timbru uriașă, aleargă repede după un avocat în orașul reședință de județ, presupunând că au banii de consultație, avocatul le spune că da pot face cerere de ajutor public judiciar însă trebuie să scoată situația de venituri de la fisc care de obicei durează câteva zile, să zicem că rezolvă, după care cu situația de venituri aleargă repede la avocat care le ia alți bani și care aleargă repede  la tribunal dacă are programare de depus acte și prinde termenul de 3 sau 5 zile dacă este norocos... 

Deasemeni, OUG80/2013 încearcă să scutească de plata taxelor de timbru reclamanții în procese privind drepturile consumatorilor, adică dacă eu ca și client reclam banca care vrea să îmi ia casa prin înșelătorie înseamnă că ar trebui să fie gratuit, asta în teorie, în practică din experiență proprie, s-au pretins taxe de timbru în continuare, cu toate că în chemarea în instanță arătam că banca pretinde peste 13.000 euro nejustificabili refuzând să clarifice modul de calcul al sumelor sau să depună în instanță desfășurătoarele de plată cu numele meu, numar contract și parametrii contractuali, dobândă, etc.

Este rușinos, majoritatea victimelor nu au bani, nu au avocat, deabia dacă au găsit resursa interioară să se opună agresorului și să depună chemarea în instanță....

Iar din perspectiva sistemului fiecare cerere de ajutor public judiciar este tratată exact ca o altă acțiune în justiție imobilizând resurse care oricum erau insuficiente, timp de lucru, oameni, timp procedural, etc și asta pentru o situație evident anticonstituțională, orice cetățean are dreptul la justiție, iar dreptatea este gratuită...

Ce explicație reală are ordonanța? poate să fie și nepricepere, indiferență, poate să fie și încercarea de a acoperi abuzuri și matrapazlîcuri imobiliare sau să îndepărteze cetățenii de culorile naționale și să dezamăgească din prima justițiabilii care ajung împinși de situații extreme să își caute dreptatea în justiție...patriotismul contează mult și disfuncțiile grave din administrație și mai ales din justiție lovesc exact acolo unde ne doare...

Ce înseamnă de fapt taxele de timbru ?

Taxa de timbru provine dintr-o epocă apusă cu mari maeștri ai baroului, pe vremea când nu apăruse fotocopiatorul, cu dosare scrise la mașină și copii bătute prin indigou...taxa de timbru era doar o mică taxă administrativă de introducere a unei copii scrise la mașină sau trase la indigou într-un dosar judiciar care avea doar documente timbrate, o taxă simbolică ce ținea mai degrabă de ceremonialul profesiei prin care o banală copie dacă avea lipit timbrul judiciar se putea considera în instanță, cred că era similarul ”ortului popii” prin care în loc să ajungă la coșul de gunoi se transforma în ceva de certă valoare și responsabilitate :)

Cu siguranță taxa de timbru pe stil vechi nu a fost niciodata inamicul justițiabilului ci mai degrabă un sprijin în stabilirea adevărului juridic confirmând prin timbrare actele depuse la dosar.

Din păcate, taxa de timbru a fost transformată în ceva anticonstituțional care împiedică marea masă de justițiabili din țară să aibă acces la justiție mai ales pentru situațiile grave în care sunt implicate valori patrimoniale.

De exemplu pentru un apartament vechi de 80.000 euro care a fost ocupat abuziv de infractori cu acte false, proprietarul se încadrează la lit. f și are de plătit 7605 lei prima instanță, 3802.5 lei apel, 3802.5 lei recurs, pentru un drept indubitabil, în fața unei samavolnicii...

E o situație serioasă și implicațiile sunt evidente, putem considera că justițiabilii au fost trădați fără scrupule de cei care ar fi trebuit să îi apere, ideeea de adevăr și justiție pentru cei mulți fiind greu de alăturat situației actuale...

Iar rezultatele se văd: 61% din criminalitatea gravă comisă cu violență se produce în mediul rural, iar 35% în interiorul familiei, zone în care informația și accesul la banii necesari rezolvării situațiilor litigioase prin justiție sunt derizorii...

Suplimentar în infama OUG 80/26.06.2013, la art.2 lit.a putem remarca o altă grozăvie, dacă cumva instanța greșește și un act juridic patrimonial trebuie supus procedurii de anulare, sunt aplicabile taxe de timbru...

-----------------------------------------------------------------------------------------

(1) Acţiunile şi cererile evaluabile în bani, introduse la instanţele judecătoreşti, se taxează astfel:

a) până la valoarea de 500 lei - 8%, dar nu mai puţin de 20 lei;b) între 501 lei şi 5.000 lei - 40 lei + 7% pentru ce depăşeşte 500 lei;c) între 5.001 lei şi 25.000 lei - 355 lei + 5% pentru ce depăşeşte 5.000 lei;d) între 25.001 lei şi 50.000 lei - 1.355 lei + 3% pentru ce depăşeşte 25.000 lei;e) între 50.001 lei şi 250.000 lei - 2.105 lei +2% pentru ce depăşeşte 50.000 lei;f) peste 250.000 lei - 6.105 lei + 1% pentru ce depăşeşte 250.000 lei.(2) Se taxează potrivit alin. (1) şi următoarele categorii de acţiuni:a) în constatarea nulităţii, anularea, rezoluţiunea sau rezilierea unui act juridic patrimonial; cererea privind repunerea părţilor în situaţia anterioară este scutită de taxă de timbru dacă este accesorie acestor cereri;----------------------------------------------------------------------Din păcate este clar că taxele de timbru sunt anticonstituționale, insă este incredibil cum se aprobă legi care transformă justiția dintr-un serviciu gratuit de utilitate publică în ceva rușinos oferind dreptatea doar pentru cei care au bani :(

Justiția este un serviciu public gratuit, disponibil oricărui cetățean indiferent de venituri sau ocupație

 Din Constituția României: ARTICOLUL 21

(1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept.

(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.

(4) Jurisdicţiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite.

Ce se intâmplă în realitate? păi între justițiabili și Justiție au construit un zid care se cheamă taxe de timbru, care sunt proporționale cu valoarea bunului judecat și care ajung la niște valori care sunt greu de suportat chiar de cetățeni din zona de mijloc a societății...

Cum a trecut legea taxelor de timbru printre politicienii noștri și de ce? nu știu de ce însă știu cu precizie că este o altă rușine națională...practic cetățenii sunt condiționați în drumul către dreptate de plata unor sume aberante și anticonstituționale, de exemplu la un partaj se pretinde ca taxă de timbru 20.000lei, la o contestație cu banca care te-a abuzat ca și client 1000lei, etc și asta doar ca taxe de timbru...

Presupun că este doar o altă măsură care trebuie să susțină cu orice preț programul intensiv de expropriere la nivel național, înrudită cu procedura de execuție silită fără reprezentare în justiție...

Din păcate după fiecare împroprietărire istorică s-a întâmplat exact la fel, 1864, 1918, 1990, de fiecare dată dreptul de a fi om liber și proprietar de pământ în țara asta a fost câștigat cu sânge, iar de fiecare dată datorită naivității istorice și a sufletului bun și ospitalier am fost tăbărâți de roiuri de lăcuste înfometate care au făcut de fiecare dată același lucru, legi proaste, politicieni corupți, presă plătită și bănci cu calcule și proceduri tâlhărești care să conducă exproprierile din prima linie...

Putem să ne închipuim cu ușurință scene de coșmar în care bancheri corupți prezentau proaspeților împroprietăriți acte ilegale, sume calculate după cum bătea vântul, anexe pe care titularii nici nu le vedeau, falimente bancare fictive cu vânzarea portofoliului către o altă societate care executa toate creditele pe loc, etc

Chiar și în ziua de azi desfășurătoarele de plată bancare și modul de calcul sunt considerate secrete de stat, iar în justiție diferențe de calcul de peste 13000euro sunt trecute cu vederea din prima, hărțuielile și intimidarea extremă fiind pe primul loc chiar prin intermediul unei justiții naționale care ar trebui în primul rând să apere cetățenii în conflictul cu interese obscure și extrem de lacome...

Îmi place România educată 💓💓💓💓💓

Îmi place ideea și vin dintr-o generație care punea școala înainte de orice, cred că este o cale care produce valoare pe termen lung și sunt sigur că avem nevoie de valoare intelectuală pe termen lung 💓 și în cantități mari 💓pentru că sunt multe de făcut, iar o mare parte dintre noi găsește pentru moment lucruri mai bune de făcut prin alte țări și știm cu toții de ce...

Toată lumea spune că e bine să citim cât mai mult și lucruri cât mai bune, o carte pe săptămână, adică 10-15 pagini pe zi ar putea fi realizabil, iar o fișă de lectură succintă indiferent de subiect cred că ajută...

Totuși, înainte de asta trebuie să avem o educație de bază uniformă ușor de urmărit și ușor de implementat la nivel de țară, adică eu votez hotărât pentru manual unic bine făcut de minister cu un suport video complet bine făcut de minister pentru fiecare lecție în parte începând din prima clasă și continuând la liceu și mai departe la facultate, sunt câteva mii de lecții de făcut însă pot să fie de o valoare enormă în timp, încă nu știm cu precizie ce ne oferă criza sanitară așa că ar putea să figureze pe primele locuri la măsuri de urgență... 

De ce e necesar, etic și moral să raportăm TVA-ul plătit de cetățeni?

E necesar, în primul rând, ca să nu se mai piardă pe drum, eventual să și încasăm TVA-ul chiar de la casa de marcat pentru un flux de numerar liniștitor la buget și este etic deoarece sunt banii unor oameni care contribuie la buget chiar și atunci când ies din magazin cu o pâine...și este moral să recompensăm într-un fel pe cei care au ales să trăiască în țară deoarece prin activitatea lor zilnică chiar fie și numai prin cheltuielile pe care le fac în magazine contribuie la prosperitatea întregii societăți...

Noul Sistem va indentifica online veniturile și cheltuielile, va calcula individual pe CNP sau CIF impozitul pe profit și TVA de plată și va emite o notă de impunere lunară pentru suma rezultată, direcționând sumele rezultate după formula stabilită de guvern, să spunem 30% pentru apărare, ordine publică, justiție, 30% servicii sociale, 30% investiții și 10% pentru fondul de rezervă.

Ce înseamnă asta? înseamnă că bugetele se formează de la contribuabil și depind direct de performanța economică a guvernării, fără să apară goana nebună după împrumuturi pentru pensii și salarii bugetare, un lucru bun și liniștitor pentru politicieni onești care au posibilitatea să ajusteze din mers procentele pentru impozitul pe profit și TVA și să conducă investiții profitabile din cei 30% prevăzuți pentru investiții.

Pare cam dur pentru clasa noastră politică? nicidecum este doar Funcționalism Democratic care își stabilește o buclă e reglaj, un feedback activ care ne protejează direct de un faliment de țară în stil grecesc și care îl protejează și pe ăla micu de cele 200-300 de miliarde datorie publică...

Sigur, e darwinism politic curat :) însă stimulăm performanța...

Ar fi trebuit să ne apere cineva?

Da, cu siguranță ar fi trebuit să ne apere cineva, avem concetățeni educați, profesori universitari, studenți eminenți la drept și bineînțeles structurile dedicate, special antrenate și experimentate în contactul dur cu elemente antinaționale fără rușine și fără compasiune față de naivitatea istorică să spunem caracteristică :)

Cu toate astea sunt sigur că mai toți dintre noi ne-am pus întrebări mai discrete într-un sine interior vizibil jenat sau poate mai evidente cu participări la Golaniada anilor 90 sau la protestele de stradă recente...însă  cred că majoritatea și aici mă înscriu și eu cu obidă, am găsit repede scuze de genul ”dacă toată lumea e mulțumită doar nu m-am găsit tocmai eu să comentez, să mă considere nebun și eventual să ajung șomer pe viață fără să imi mai pot plăti ratele, etc” alții poate mai pragmatici au zis ”așa funcționează lumea noastră, e ca la Monopoly noi le luăm casele la ceilalți și ne bucurăm când crește statul vreun impozit sau facilitează executările silite fără reprezentare, poate prinde pe vreunii și se ies case la vânzare”...de fapt o tâmpenie pentru că e mai bine să nu iasă case forțat la vânzare pentru că apare o acumulare a cererii, piața devenind mai atractivă și inevitabil se gândește cineva să construiască producând un efect economic pozitiv pe termen lung și bineînțeles apartamente noi...

Adevărul este că am scăpat din vedere că libertatea este scumpă și dacă nu suntem atenți apare cineva care o confiscă imediat, împreună cu viitorul copiilor noștri, pribegi de nevoie sau iobagi fără speranță intr-una dintre cele mai frumoase țări europene, o țară cu resurse naturale peste media europeană, cu cea mai mare câmpie fertilă de pe continent, cu cea mai mare deltă fluvială și peste 1000km de traseu al celui mai mare fluviu de pe continent, țară maritimă fără flotă și fără o fabrică de săpun modernă...

De ce să nu plătim taxe pe active, clădiri, terenuri, mașini?

Pentru că este anticonstituțional, imoral, împotriva legilor de bază ale fiscalității și antidemocratic fiind un element de presiune la îndemâna oricăror elemente politicianiste lipsite de scrupule.

Cum funcționează acum lucrurile, de exemplu o familie de tineri își cumpără în rate un apartament de 100.000euro TVA 5% cu plata în rate pe o perioadă de 30 de ani, folosind pentru plata ratelor sumele de bani rezultate din salarii, impozitul anual fiind aprox.1000lei/an, din păcate la achizitia apartamentului nu au stiut cât este impozitul și mai grav nu au avut cum să cunoască ce le va oferi viitorul, lor sau fetiței lor care este moștenitoarea de drept și faptul că statul le va lua și impozit la 30 de ani încă 5,5%, pentru un bun cumpărat din salariu...

De fapt, dacă se întâmplă ceva neprevăzut și acum previziunile sunt foarte greu de făcut în orice domeniu, lipsă de locuri de muncă, boli profesionale, accidente, divorțuri, calamitați sau crize financiare, etc și ajung să nu îsi poată plăti impozitul pe apartament, statul îi poate executa legal ca rău platnici pe ei sau pe fetița lor, chiar fără să îi informeze sau să îi cheme în instanță deoarece au schimbat legea și acum înca un paradox legal a devenit posibil sub bagheta iscusită a unor interese imobiliare obscure...spre veșnica rușine a generației noastre...

De drept, conform art.44 din Constituția României proprietatea privată este garantată, iar faptul că statul îi obligă să devină rău platnici în situații aflate deasupra voinței personale și să își vândă apartamentul este ilegal și imoral.

De ce este împotriva legilor de bază ale fiscalității? Pentru ca dubla impozitare este interzisă, fiind măsura unui sistem corupt și ineficient, în cazul nostru sumele plătite pe ratele la apartament provin din salariu și au fost deja impozitate, iar ineficiența provine din marea masă de funcționari care se chinuie cu impozitele pe active.

De ce este antidemocratic? deoarece nu a interesat pe nimeni din clasa politică, iar dacă s-ar vota cu siguranță toți am alege să plătim de exemplu 10% la TVA la achiziția apartamentului însă să stim că lăsăm moștenirea fără datorii și fetița în cauză va avea unde să locuiască indiferent de traseul pe care viitorul il rezervă și mai ales fără ca statul să o poată face rău platnic și să o execute fără reprezentare în instanță :(

Când clasa politică prin impozitul pe active a pus presiune incorectă pe cetățeni și de ce? nu știu exact de ce însă imi aduc aminte de povestea ARO, singura fabrică de autovehicule de teren, care a încercat cu disperare să supraviețuiască și să se modernizeze, cu știri de presă că va fi achiziționată de nume mai mari sau mai mici, ARO Câmpulung, producător lovit direct de impozitul auto aberant de mare la 2400cmc pentru o masina românească folosită de grădinari care bineînteles au renunțat să mai cumpere piese ARO 244, 243 pentru reparații sau mașini ARO noi chiar dacă aveau un motor Andoria performant, iar restul poveștii îl știm, doar hale în ruină.

Sigur ar trebui să îi amintim și pe grădinari care au fost forțați să renunțe la proprietatea lor cu toate că era garantată prin Constituție, un bun scump de care depindeau pentru valorificarea producției...

Ar trebui să adăugăm și firmele de transporturi care sunt lovite de impozite și asigurări pe parcurile auto, în cazul lor fiind și imoral, practic statul impozitând echipament productiv la nivel de ev mediu, echivalent cu impozitul pe cazma sau pe găleată deoarece sunt producătoare de valoare :), iar impozitul pe profit și circulația mărfurilor este neîndestulător...plus salariile funcționarilor care se ocupă cu colectarea și urmărirea :)

Sunt sigur că Administrația modernă în România trebuie susținută cu toate forțele, iar bugetul statului poate fi un factor de progres autentic însă sunt ferm convins că trebuie să eliminăm impozitele pe active deoarece sunt anticonstituționale, cu menționarea în Constituție doar a impozitului pe profit și pe circulația mărfurilor.

În cazul nostru, familia de tineri care își cumpără un apartament nou de 100.000 euro plătește TVA 10% și are un apartament proprietate pentru ei pentru fetița lor din care nu îi poate executa silit statul fără reprezentare in instanță...fără să mai plătească vreun leuț impozit vreunui intres obscur...:)

Sistemul Nou este superb și foarte prietenos insă ce facem dacă pică internetul?

Sistemul Nou este superb, foarte prietenos și este construit de IT-iști pasionați, adică cei care exportă forța de muncă cea mai calificată din România, mai calificată decât mare parte din contabilii sau politicienii actuali :) așa că Noul Sistem este deștept și va trece cu bine orice provocare IT, de exemplu bonurile și facturile scanate cu telefonul mobil chiar și offline se vor descărca automat când posesorul, adică contribuabilul nostru fericit va intra în aria de acțiune a unui WiMax (un wifi mai tare) administrat de Noul Sistem.

De ce trebuie identificat TVA-ul plătit pentru fiecare contribuabil fie el și persoană fizică?

Pentru că TVA-ul e zona crepusculară în care anumite lucruri se dilată și altele se contractă după cum vor ele, iar în final dacă e să întrebi pe cineva cât s-a încasat, cât e de rambursat sau să faci ceva prognoze pentru perioada imediat următoare devine o provocare de evitat...

Plus datele de la Comisia de Statistică care apar cu cativa ani după ce s-au intâmplat din motive absolut obiective...

Noul Sistem face lucrurile simple, rapide și super prietenoase, contribuabilii ar strânge cu ușurință facturile și bonurile fiscale, ar plăti doar impozit pe profit și pe circulația mărfurilor, ar ști exact cât TVA au plătit și probabil ar primi și avantaje suplimentare în servicii medicale, etc în funcție de suma plătită, iar guvernul ar ști cu precizie ce și cât am vândut la nivel de economie în ultimele 24 de ore, ar ști exact ce avem de încasat și probabil și prognozele ar fi mai aproape de adevăr...

De ce Noul Sistem consideră contribuabilii persoane fizice plătitori de impozit pe profit?

Pentru că nu e etic să taxezi veniturile, e un obicei medieval, pentru că persoanele fizice au oricum identitate fiscală, desfășoară activități economice într-un fel sau altul și efectuează cheltuieli legate în mare parte de susținerea activității pe care o desfășoară, mâncare, haine, transport, servicii medicale, etc și pare oarecum logic și onest să nu fie plătitoare de impozit pe venit dacă sunt în pierdere, mai ales într-o perioadă când mulți concetățeni fără alte venituri sau cu venituri mici, depind de banii trimiși de membrii de familie care lucrează în străinătate.

Cheltuieli care oricum sunt taxate cu impozitul pe circulația mărfurilor...

Păi toată lumea va cheltui absolut tot...poate în prima fază, însă odată cu satisfacerea nevoilor inițiale, la fel ca în cazul firmelor care au de exemplu repere valorice (intrare pe piață cu afacere mică 50.000euro, primele dotări mai bune 100.000euro, prima hală 300.000euro, etc) și persoanele fizice au nevoie să economisească pentru următoarea etapă, vacanța de vară, avans la mașină, avans la casă, etc 

Noul Sistem ar face viața mai ușoară pe plaiurile carpatine?

Cu siguranță, se schimbă complet abordarea, acum cetățenii sau contabilii au obligația să cunoască legea, adică toate legile cu toate modificarile peste care se adaugă alte modificări pline de abrogări, ceea ce este complet bizar pentru o națiune care vrea progres cât mai repede adică economie de timp pierdut, simplitate și eficiență în relația cu administrația...

după care contribuabilii au obligația să întocmească declarații fiecare după pricepere...după care sistemul le ia de bune, ponderea datelor financiar-contabile corecte fiind de fapt complet relativă, după care contribuabilii plătesc ce au calculat și așteaptă înfrigurați controlul care oricum îi taxează...

Noul Sistem schimbă paradoxul cehovian actual într-un organism sănătos puternic care preia și administrează date reale, astfel contribuabilii, cetățeni sau companii au datoria să adune bonurile fiscale și facturile fiscale, să le introducă în sistem online pe CNP sau CIF, iar companiile să factureze sau să treacă salariile în același sistem, rezultatul este că sistemul va verifica intrările din două surse aproape instantaneu, iar la sfârșitul lunii va emite nota de impunere pentru impozitul pe profit și impozitul pe circulația mărfurilor de plată atât pentru firme cat și pentru cetățeni, cu obligația de a fi plătită în 30 de zile, altfel sistemul sistează emiterea de facturi.

Sigur, sistemul poate prelua impozitul pe circulația mărfurilor direct de la casa de marcat, ceea ce este super grozav petru cash-flow, iar contribuabilii pot folosi un direct debit ca pentru utilități...

De ce Fondul Public perpetuu "UNIREA" ar avea șanse?

De ce Fondul Public perpetuu ”UNIREA” ar avea șanse mai mari decât economia de acum în general sau de ce ar fi o alegere mai bună decât anii '80?

Fondul Public perpetuu ”UNIREA” ar avea șanse mai mari decât economia de acum deoarece ar avea de plătit doar două taxe: impozit pe profit și TVA, cu o grilă de salarii clară, aprobată pentru toate companiile din Fond, fără taxe pe salarii sau active și asta contează mult...de exemplu în cazul Oltchim reprezintă cel puțin 130.000.000 euro în 10 ani și asta contează mult... 

Fondul ”UNIREA” prin prezența obligatorie în comerțul modern, ar avea și piața de desfacere asigurată pentru produsele ”Etichetă albastră” la intern, iar performanța de vânzare unică le va face interesante și pentru export...

De ce Fondul ”UNIREA” ar vea șanse mai mari decât în anii 80? Pentru că acum suntem membri în U.E. putem beneficia de exporturi pe o piață de peste 400 milioane de consumatori fără taxe vamale, putem construi antrepozite și lanțuri de distribuție în toată Europa fără bariere legale, iar produsele alimentare de calitate, eventual ecologice, la prețuri de ”Etichetă albastră” ar putea beneficia de interesul maxim al consumatorilor de pe piețe europene extrem de atractive.

Adică dacă cumva statu dă faliment, Fondul Public perpetuu "UNIREA" rămâne în picioare ?

Da, rămâne în picioare și mai mult de atât, guvernul care intră în incapacitate nu are posibilitatea să vândă ceva repede și pe tăcute ca să scape cu fața curată, nu contează ce, petrochimia, chimia, căi ferate, energia sau viitorul lu ăla micu pe următorii 50 de ani...

Istoria este aspră și din experiența altor state, datoriile asumate nu se șterg vor rămâne o piatră de moară pentru generațiile următoare, chiar dacă baba Vanga zice că vine nasuleala, o să fim buni de plată în continuare...

La prima vedere, reeșalonarea datoriilor și incapacitatea de plată pare Made in Africa, totuși și statele europene au avut probleme, de exemplu: Grecia de 5 ori, Spania de 13 ori, Franța și Germania de 8 ori, Rusia de 5 ori și Romania de 3 ori.

Care e mișcarea cu Fondul Public Perpetuu "UNIREA" ?

Fondul Public perpetuu ”UNIREA” va prelua ca proprietate publică toate unitățile de interes strategic din energie, resurse naturale, transporturi, etc. și va dezvolta obiective economice de mare importanță pentru interesul național în această perioadă de criză și în anii grei care vor urma.

Ca formă de organizare Fondul Public perpetuu ”UNIREA” seamănă mult cu o regie autonomă, deci nimic nou, însă capitalul social nu este deținut de stat fiind enunțat ca public, perpetuu și netranzacționabil, activele sale sunt netranzacționabile, obiectivele industriale deținute fiind de importanță vitală pentru siguranța națională, iar profitul neinvestit rezultat se adaugă la pensia de stat nediscriminatorie și se acordă tuturor cetățenilor indiferent de vârstă și alte venituri cu condiția să fi locuit in țară în perioada de raportare a profitului distribuit.

Ce înseamnă asta ?

Înseamnă că Fondul Public perpetuu ”UNIREA” va acumula cu adevărat moștenirea pentru generațiile viitoare, activele sale proprietate publică fiind netranzacționabile, iar finanțarea fiind posibilă doar prin emitere de obligațiuni care pot fi achiziționate de stat sau tranzacționate pe piața liberă în egală măsură.

Produsele sociale "Etichetă albastră” au dampf de Alimentara anilor 80?

Chiar dacă au prețul trecut pe etichetă și rezolvă probleme de ordin social, în primul rând produsele "Etichetă albastră” sunt o garanție că avem capabilitatea tehnologică și de know-how să producem în condiții de forță majoră prin forțe proprii și bineînțeles, atunci când totul este în regulă să genereze locuri de muncă, sinergie economică, să dezvolte comunități și poate chiar să devină interesante pentru export.

Experiența initiativelor profitabile dar sociale nu este nouă și este de succes chiar în piețe capitaliste mature unde au acceptanță unanimă și nimeni nu le-a confundat cu produse de Alimentara :)

https://www.socialenterprise.org.uk/what-is-it-all-about/

Social enterprises exist in nearly every sector from consumer goods to healthcare, community energy to creative agencies, restaurants to facilities management. Well known examples include The Big Issue, Divine Chocolate and the Eden Project but there are over 100,000 social enterprises throughout the country contributing £60 billion to the economy and employing two million people.

E adevărat ca piața U.K. este semnificativă însă 2 milioane de angajați și o cifră de afaceri de 60 miliarde de lire este cu adevărat impresionant pentru produse sociale și e clar că au o aromă discretă de Shard sau Canary Wharf.

De ce sunt necesare produse "Etichetă albastră" ?

Sperăm cu toții că am scăpat de criza COVID, datele sunt bune și se pare că ne-am stabilizat pentru moment, totuși ținem minte cu toții senzația de film apocaliptic cu străzi goale și știri nu tocmai bune, zilele când nu se găsea drojdie, făină sau hârtie igienică, sau cozile uriașe de la farmacie...am avut noroc însă următoarea criză poate fi mai rea...este exact motivul pentru care e necesar să ne pregătim...avem nevoie de capacități de producție care să fie capabile să preia o eventuală penurie de produse de bază prin produse autohtone de calitate însă foarte ieftine vândute la pret fix pe etichetă, avem nevoie de ateliere de competențe care să păstreze meserii și eventual să fie nucleul unui efort național de salvgardare...produsele din import sunt mai bune, mai frumos ambalate și e bine că le avem pe rafturi însă dacă nu mai vine tirul trebuie să ne descurcăm cu ce suntem înstare să facem...

REFORMA va înființa programul ”Eticheta albastră” în cadrul Fondului public perpetuu ”UNIREA” cu intenția declarată de a creea capacități industriale care să ofere produse ieftine vândute la preț fix pe etichetă în toate locațiile de comerț din țară, surplusul putând fi valorificat la export.

Programul ”Etichetă albastră” va distorsiona libera concurență? datorită faptului că vor fi produse ieftine, cu variație sortimentală redusă, nesofisticate, ambalate simplu, vândute fără acțiuni de promovare efectul de distorsionare a pieței libere va fi minim, vor fi mai degrabă produse sociale, cu cel mai mic preț de pe piață, excepțional de utile în anii grei care vor veni.

De ce nu așteptăm maturizarea initiativei private autohtone care printr-o dezvoltare naturală să poată prelua și eventualele situații de urgență? pentru că din păcate inițiativa românească a fost marginalizată, în 30 de ani nu avem o fabrică de săpun modernă, o fabrică de detergenți competitivi, fabrici de lapte praf, lapte condesat, legume-fructe deshidratate, țesături de înaltă rezistență, materiale speciale, etc lista poate fi enormă și o cunoaștem cu toții...

START UP NATION 2.0

De ce să avem programe tip Startup Nation la cheie și mai ales de ce să le upgradăm ? 

REFORMA consideră că al patrulea factor de producție Spiritul de Antreprenoriat este foarte important deoarece pune în mișcare energiile creative și implicit ceilalți factori de producție clasici cum ar fi Munca, Pământul și Capitalul, iar cultivarea Spiritului de Antreprenoriat și a performanței economice conduce la bunăstare.

REFORMA va finanța prin STARTUP NATION 2.0 planuri de afaceri la cheie în valoare maximă de 300.000euro, fără aport propriu, prin împrumuturi fără dobândă pe 10-15 ani.

De ce la cheie ? deoarece vrem să fim siguri că întreprizătorul primește exact ce are nevoie pentru a realiza întocmai planul de afaceri aprobat.

De ce să reabilităm Fermierul ?

Pentru că Fermierul a fost neglijat și aprope de batjocorit, cu toate că depindem în fiecare zi de produsele muncii lui nu s-a gândit nimeni în 30 de ani că Fermierul are nevoie de ferme tip la cheie, cu proiecte făcute de specialiști, fără complicații inutile fără dobânzi bancare care să îl falimenteze, fără complicații cu utilaje enorm de scumpe alese după ureche, proiecte la care sa se asigure educație și practică standard înainte de punerea în funcțiune.

Justificări guvernamentale, nu stimulăm produsele agro-zootehnice de valoare crescută de frica gripei aviare, de frica vacii nebune și de frica pestei porcine, în rest totul ok...

Păi în perioada actuală chiar de aici ar trebui să începem, nu că de ce ne e frică nu scăpăm ci din cauza faptului că putem presupune că deja am intrat cu tot onorul într-o zonă gri a amenințărilor biologice, războaie perfide care nu țin cont de nimic, siguranța agroalimentară fiind mai importantă ca niciodată.

Adică să construim din plecare ferme standard care să reziste amenințărilor bio, cu proceduri speciale și sisteme de alarmare specifice, păi se poate asta ? da se poate și este la modă...

REFORMA alege să transforme programul Fermierul într-un program perpetuu care să ofere ferme standard la cheie de o valoare maximă a investiției de 300.000euro, fără aport propriu din partea fermierului, cu rambursarea împrumutului fără dobândă în 10-15 ani.

De unde bani ? din bugetul general consolidat din care 30% merge la pensia nediscriminatorie, 30% merge la bugetari, 30% merge la investiții și 10% la rezervă, la care se adaugă și fondurile Uniunii Europene, să zicem că în următorul cincinal se pot mobiliza 30 de miliarde de euro.

Merită să investim 30 de miliarde euro în siguranța alimentară ? Cred că este o idee bună mai ales în vremurile pe care le trăim și mai ales privind către perioada care va veni, civilizația globală așa cum o știm începe să resimtă un sindrom de creștere combinat cu un sistem financiar internațional nu foarte grozav, cu datorii uriașe, crize ale resurselor importante, șocuri legate de sănatatea populației gen COVID și lipsă de viziune și voință politică.

Câte ferme intră în 30.000.000.000 euro ? păi intră 100.000de ferme x 300.000 euro, adică aproximativ 25 de ferme standard în fiecare sat, ferme standard de văcuțe, porcușori, găinușe sau oițe câte intră în 300.000euro și intră destule însă și livezi de caiși, pruni, meri, cireși, vișini, fructe de pădure, stupine dar și ferme legumicole sau ferme de cultură cerealieră.

Asta înseamnă cel puțin 500.000 de locuri de muncă, o întreagă industrie de suport și o întreagă industrie de valorificare și asta e tare...

De ce ferme standard ? pentru că ar fi un fel de IKEA :) același proiect gata de montat la fața locului cu toate șuruburile pregătite, iar în funcționare ar fi un fel de McDonalds cu aceeași imagine, cu aprovizionări uniforme centralizate și vânzări ghidate, super tare...

De ce ferme standard de dimensiuni reduse ? poate că ar fi mai bine câteva supercombinate ? este mai bine cu ferme standard de dimensiuni reduse datorită economiilor de scală, pentru că sunt mai ușor de condus, rata de profitabilitate este mult mai bună datorită controlului responsabil, apare și posibilitatea deservirii pieței locale într-o manieră uniformă, iar în caz de eveniment bio se pot carantina mai ușor și foarte important constituie un sistem de preavertizare extrem de eficient fiind uniform dispuse în teritoriu...

Adică facem din nou C.A.P. ? nu chiar...e tot o formă de cooperație însă mult mai modernă și la alt nivel, cooperare la proiecte, materiale de construcție, echipamente, șeptel, semințe, etc și bineînțeles la vânzare sau procesare, super tare...IKEA și McDonalds în același loc :)

Adică asta ar fi mult mai inteligent decât clasicele investiții nonproductive ? da, cel puțin până pornim primele 100.000 de ferme :)

De ce pensia nediscriminatorie este salvatoare ?

Pentru că dezamorsează bomba cu ceas a sistemului public de pensii, promisiuni electorale urmate de împrumuturi, urmate de alte promisiuni electorale urmate de alte împrumuturi mai mult sau mai puțin reușite, în condițiile în care emigrația este extrem de mare, rata de suport reală = numărul de angajati extrabugetari / numărul de pensionari  este în scădere puternică, rata de fertilitate este în scădere, iar speranța de viață este în creștere.

Citând wikipedia:

The pensions crisis or pensions timebomb is the predicted difficulty in paying for corporate or government employment retirement pensions in various countries, due to a difference between pension obligations and the resources set aside to fund them. The basic difficulty of the pension problem is that institutions must be sustained over far longer than the political planning horizon.^[1] Shifting demographics are causing a lower ratio of workers per retiree; contributing factors include retirees living longer (increasing the relative number of retirees), and lower birth rates (decreasing the relative number of workers, especially relative to the Post-WW2 Baby Boom). An international comparison of pension institution by countries is important to solve the pension crisis problem.^[2] There is significant debate regarding the magnitude and importance of the problem, as well as the solutions.^[3]

Reformele avute în vedere de alte state care se confruntă cu aceeași problemă sunt destul de simple, predictibile și ineficiente: creșterea vârstei de pensionare cu abandonarea unei mase largi de cetățeni într-un șomaj nerecunoscut și fără protecție socială, scăderea valorii efective a pensiei prin inflație sau creșteri de prețuri, creșterea contribuțiilor individuale și a taxelor în general, destabilizând grav mecanismele macroeconomice.

Reform ideas can be divided into three primary categories:

• Addressing the worker-retiree ratio, by raising the retirement age, employment policy and immigration policy
• Reducing obligations by shifting from defined benefit to defined contribution pension types and reducing future payment amounts (by, for example, adjusting the formula that determines the level of benefits)
• Increasing resources to fund pensions by increasing contribution rates and raising taxes.

The ratio of workers to pensioners (the "support ratio") is declining in much of the developed world. This is due to two demographic factors: increased life expectancy coupled with a fixed retirement age, and a decrease in the fertility rate. Increased life expectancy (with fixed retirement age) increases the number of retirees at any time, since individuals are retired for a longer fraction of their lives, while decreases in the fertility rate decrease the number of workers.

In 1950, there were 7.2 people aged 20–64 for every person of 65 or over in the OECD countries. By 1980, the support ratio dropped to 5.1 and by 2010 it was 4.1. It is projected to reach just 2.1 by 2050. The average ratio for the EU was 3.5 in 2010 and is projected to reach 1.8 by 2050.^[8] Examples of support ratios for selected countries and regions in 1970, 2010, and projected for 2050 using the medium variant:^[9]

Country or Region	1970	2010	2050
United States	5.2	4.6	2.5
Japan	8.7	2.6	1.3
United Kingdom	4.3	3.6	2.1
Germany	4.1	3.0	1.7
France	4.2	3.5	1.9
World	8.9	7.4	3.5
Africa	13.6	13.2	8.8
Asia	12.0	8.6	3.3
Europe	5.4	3.8	1.9
Latin America & Caribbean	10.8	8.3	3.0
Northern America	5.3	4.6	2.4
Oceania	7.2	5.3	3.0

REFORMA votează pentru pensia nediscriminatorie indiferent de vârstă sau alte venituri pentru toți cetățenii care trăiesc în România în limita a 30% din bugetul colectat, pentru că nu abandonează pe nimeni, este un fel de rentă care se cuvine de drept datorită faptului că se exploatează resurse naturale pe teritoriul național (parte din avuția fiecărui cetățean pusă sub administrația guvernului), iar cheltuielile sunt făcute în țară contribuind la creșterea economică în mod direct.

REFORMA votează pentru pensia nediscriminatorie datorită faptului că rupe cercul vicios al împrumuturilor fără măsură pentru acordarea pensiilor și a salariilor bugetare.

REFORMA votează pentru pensia nediscriminatorie deoarece este sănătoasă fiind raportată la realizări, existând posibilitatea reală să crească odată cu bugetul consolidat, previziunile fiind de creștere 100% în următorii 10 ani în cazul unei evolutii economice normale. 

Funcționalismul democratic este o formă de socialism ?

Cu toate că se aseamănă cu socialismul de stat prin faptul că urmărește o stare planificată, respectiv prezenta profitului la toate categoriile de actori economici, inclusiv cetatenii, functionalismul democratic pune accent pe reformarea sistemului de pensii si acordarea pensiei nediscriminatorii în sumă egală pentru toți cetățenii care trăiesc în țară indiferent de vârstă sau alte venituri până la nivelul a 30% din bugetul colectat in luna anterioara platii.

Functionalismul democratic in societatea romaneasca înțelege prin prisma sigurantei nationale necesitatea istorică a fondului public perpetuu Unirea, initiativa care sa  readuca sub stindard national companiile semnificative din energie, transporturi, industrie extractivă, etc, și sa asigure repartizarea in parti egale a profiturilor realizate prin intermediul pensiei nediscriminatorii catre toti cetatenii care traiesc in tara indiferent de varsta si alte venituri.

In acelasi timp functionalismul democratic romanesc isi propune sa infiinteze produse nationale tip "eticheta privata" prin Programului ”Etichetă albastră” produse sociale la preț fix, care prin intermediul fondului Unirea sa asigure siguranta alimentara a populatie si imbunatatirea valorii adaugate in lantul de productie agro-alimentar.

Funcționalismul democratic consideră că prosperitatea reală a unei națiuni, bunăstarea socială este suma bunăstărilor individuale și pune pe primul loc urmărirea profitabilității la nivel individual, stimularea inițiativei, accelerând dezvoltarea tehnologică, consolidarea pieței libere, eliminarea birocrației și creșterea performanței economice prin toate mijloacele disponibile.