De ce sa alegem un motor economic functionalist?

Pentru ca este puternic, bine facut si usor de condus si are bineinteles si ceva unic, administreaza factorul de multiplicare cultivand acceleratia si impulsul fortelor sistemice intr-o miscare de evolutie economica permanenta ...

Asa cum am aratat in postarile anterioare, factorul de multiplicare keynesian este de tip acceleratie si tradus ar fi viteza de crestere a cresterii investitiiilor, fiind suplimentar un factor proportional cu coeficientului investitiilor absorbite din vanzari :) 

Intelegerea factorului de multiplicare ca o acceleratie este un aspect extrem de important care sugereaza ca interventiile in economie trebuie sa aiba aspect de forta acceleratoare, de impact care sa invinga inertia sistemica si sa impinga curba cererii agregate si intersectia cu graficul evolutiei locurilor de munca la un nivel superior, implicit aria rezultata fiind un castig care poate fi identificat ca si crestere economica...

In acest sens teoria functionalista face o diferenta clara intre interventiile in economie la viteza constanta de tip robinet prin care se ajunge la debit maxim rapid si care dureaza pana se termina apa din bazin sau banii de investit in cazul nostru si motorul economic functionalist care cultiva acceleratia ritmic in fiecare pereche de pistoane economice pompand carburantul, adica banii, exact cat trebuie si exact cand trebuie printr-un mecanism de feedback automat determinat de rezultatul obtinut, adica de sumele colectate din profit si tva :)

pentru ca reprezentam conceptul functionalist consideram ca solutia este un motor functionalist la care sa adaugam cate perechi de pistoane putem, varianta cu robinetul fiind buna doar pentru perioade limitate, deoarece putem sa deschidem robinetul accelerat doar o perioada destul de scurta fiind limitati de parghia manetei :) sau daca ne jucam cu maneta in sus si in jos se va rupe in cele din urma si robinetul, ceea ce sigur e de tinut cont...

Totusi, daca ar fi sa retinem cateva aspecte teoretice functionaliste cred ca putem alege urmatoarele idei:

1 asa cum am aratat factorul multiplicator este de tip acceleratie si este viteza de variatie a investitiilor

2 factorul multiplicator creste proportional cu investitiile efectuate din vanzari

3 deoarece factorul multiplicator este o acceleratie putem banui ca este expresia unei forte economice 

Fi = M x Alfa 

unde Fi este forta economica a investitiilor, M este proportional cu valoarea investitiilor si Alfa este factorul multiplicator

4 pentru ca avem Fi ca forta de actiune intr-un mediu economic de dimensiuni mari insa determinat, putem presupune ca forta de actiune genereaza o alta forta de reactiune Fc care consuma rezultatul investitiilor

5 intr-un alt plan pentru a avea Fc forta de consum trebuie sa avem oameni care sa consume si bineinteles bani care sa permita achizitii pentru consum care se reflecta in Fs forta salariilor si a drepturilor banesti 

6 iar intr-un alt plan se intalnesc Fi forta investitiilor si Fs forta salariilor si drepturilor banesti care bineinteles sunt generate de nevoia investitiilor de a angaja forta de munca pentru a-si atinge obiectivele de afaceri 

7 pentru reprezentare spatiala putem alege o prisma triunghiulara 3D atasand pe cate una din fete Fi si Fc, Fc si Fs, Fs si Fi, observand cum orice punct de pe una din fete genereaza proiectii pe celelalte doua fete, iar daca generam un sistem de coordonate cu originea in centrul de greutate al prismei putem proiecta fazorial fiecare forta si observa cum se modifica interdependent fiecare element de pe piata, eventual generand si ceva predictii prin introducerea f(t)

8 modelul prismei este printre cele mai simple, in realitate sistemul fiind mai complex si numarul de forte interdependente mai mare insa merita retinut aspectul dualist care sta la baza functionalismului, pentru fiecare actiune exista o reactiune, interdependenta intre forte, faptul ca fiecare pereche de forte oscileaza intr-o arie de trecere catre un punct de inflecsiune, existand posibilitatea unei multiplicari pozitive sau negative, fiind expresia unei functii de gradul doi :)

9  functionalismul recunoaste evolutia istorica a motoarelor economice pornind de la V2 "doi cilindri" cerere-oferta de bunuri si servicii, V4 "patru cilindri" cerere-oferta bunuri si servicii, salarii-nevoia de munca, V6 "sase cilindri" cerere-oferta bunuri si servicii, salarii-nevoia de munca, pretul actiunilor-randamentul actiunilor

10 functionalismul alege V6, motor economic clasic la care isi propune sa adauge cat de multe perechi de cilindri economici suplimentari se pot alcatui :) secretul fiind in egala masura atat numarul de "cilindri" cat si abilitatea de a construi un feedback integrat care sa functioneze automat cu o interventie cat mai redusa...

De ce formula Hansen-Samuelson, cererea agregata si "keynesian crossing" sunt vata de zahar si inghetata in fiecare zi?

Pentru ca ne plac si sunt adorabile si pentru ca demonstreaza stiintific vocatia multiplicatoare a doctrinei functionaliste moderne, confirma faptul ca exista un multiplicator economic de tip acceleratie, asa cum am demonstrat matematic in postarea anterioara, identifica o zona tranzitorie de tip "crossing" in care fortele economice genereaza efect, iar intr-un final fericit dovedesc ca avem o solutie destul de simpla: creearea de acceleratie economica sau altfel spus cresterea vitezei de crestere a investitiilor si a coeficientului de proportionalitate a investitiilor din fondurilor rezultate din activitatea economica prin absorbtie din vanzari ...

Asa cum am aflat din postarile anterioare functionalismul admite ca suntem rezultatul functiilor pe care le-am indeplinit in decursul timpului, entitati corectate printr-un mecanism de feed-back direct, adica solutia functionala este generata de un mecanism de control care adapteaza intrarile in functie de rezultat :) 

altfel spus, functionalismul functioneaza exact ca Natura, fiind sa spunem expresia propagarii unor elemente ordonate sub forma de ADN :) intr-un mediu dezordonat si poate putin haotic... 

Suplimentar, Principul Universal care caracterizeaza solutia functionalista suna cam asa:

 "oferirea celui mai evoluat mediu de exprimare imediat functional pentru fiecare entitate din sistem"

unde "oferirea" reprezinta o schimbare destul de rapida insa relevanta gen inmugurire, "cel mai evoluat mediu de exprimare" reprezinta maximul de interactiune rationala, poate fi dotare pentru munca, arta, sport, hrana, etc, iar "imediat functional" presupune existenta resurselor inainte de utilizare insa si dupa utilizare in scopul evolutiei functionale prin feedback direct...

In acelasi timp, foarte interesant, functionalismul modern accepta ideea ca potenteaza accelerat dezvoltarea tehnologica intr-o proportie greu de imaginat la inceput, propulsand specia umana prin adoptarea de noi tehnologii catre un punct de inflexiune economica de la care toate nevoile sunt complet acoperite, accesul la bunuri si servicii devenind gratuit, specia find orientata catre expansiune si teraformarea spatiului inconjurator.

Din punct de vedere economic, functionalismul modern incearca sa construiasca un motor economic evident functional :) reteta fiind identificarea fortelor antagoniste din economie si cultivarea interactiunii dintre ele printr-un mecanism de feed-back direct care sa genereze o evolutie pozitiva printr-un efect de multiplicare.

Practic, functionalismul se bazeaza pe controlul oscilatiei fortelor economice intr-o zona de trecere de tip "crossing", in jurul unui puct de inflexiune, modelul propus fiind un motor cu ardere interna unde cilindrii produc forta prin balansare...

pentru exemplificare o pereche de cilindri ar fi piata bunurilor si serviciilor unde cererea si oferta actioneaza in sens contrar, alta ar fi bursa pe actiuni unde randamentul actiunilor si oferta de bani actioneaza tot in sens contrar si alta ar putea fi piata muncii unde nevoia de munca si salariile sunt evident antagoniste :)

Functionalismul isi propune sa identifice sau sa genereze cat mai multe perechi de "pistoane economice" reprezentate de interese economice antagoniste astfel incat sa spunem motorul V6 clasic reprezentat de piata de bunuri si servicii, piata de actiuni si piata muncii sa se transforme intr-un V8 sau poate ceva mai mare...

Scopul functionalismului modern este in primul rand cresterea de valoare economica adica cresterea profitului societatii prin cresterea profitului fiecarei entitati componente, oferind in acelasi timp o protectie sociala egala si nediscriminatorie pe durata intregii vieti pentru toti cetatenii care traiesc in tara, indiferent de conditie sociala, studii sau alte venituri, in limita a 30% din bugetul colectat luna anterioara, fiscalizand doar iesirile din motorul economic prin impozitul pe profit si o taxa regulatoare pe vanzari gen TVA.

Guvernarea motorului economic functionalist se efectueaza printr-un  feedback automat reprezentat de factorii multiplicatori, fiind sa spunem pedala de acceleratie adica adaptarea continua la drum, 

iar axul motorului reprezinta sprijinul si reperul fata de care oscileaza fortele economice sincronizat, o zona generatoare de forta reprezentata de impozitarea profitului corectata cu o taxa regulatoare pe vanzarea marfurilor, fara alte taxe pe factorii de productie, fara taxe pe proprietati, fara taxe pe salarii sau pe profitul reinvestit :) 

asa cum se poate vedea din formula demonstrata in postarea anterioara, factorul de multiplicare este acceleratia investitiilor fiind proportional cu un coeficient al investitiilor realizate din vanzari, paradoxal, taxarea profitului reinvestit hacuind exact factorul de multiplicare...

John Maynard Keynes si functionalismul :)

John Maynard Keynes, primul Baron de Keynes (1883-1946), absolvent Eton, a fost un economist britanic care a schimbat modul in care societatea globala intelegea mecanismele macroeconomice, initial profesor de matematica si filozofie, provocat de miscarile socio-economice generate de Primul Razboi Mondial si Marea Criza Economica din 1930, a incercat sa clarifice cauzele si sa vina cu o solutie care sa rezolve situatia in contextul crizei economice si a evolutiei noilor abordari socio-economice ale momentului.

Se pare ca rezultatul a fost bun astfel incat Keynes a devenit membru al Academiei Britanice in 1929 si membru al elitei politice britanice in perioada interbelica si a celui de al Doilea Razboi Mondial, detinand un rol proeminent in Conferinta de la Bretton-Woods, in infiintarea Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale.

Un om destul de norocos, Keynes a castigat o avere la bursa, a supravietuit unui bombardament german in vecinatatea casei din Londra, o bomba spargand geamurile casei iar alta cazuta in vecinatate neexplodand la impact, a supravietuit comentariilor sale destul de liberale si s-a casatorit dupa o tinerete controversata cu o balerina de origine rusa.

Keynes a pus bazele macroeconomiei moderne punand in evidenta un aspect extrem de important, acela ca "aggregate demand"cererea agregata sau "total spending" cheltuiala totala este un parametru care determina aspectul general al economiei, in acest sens in cartea sa "The General Theory of Employment, Interest and Money" publicata in 1936 sustinand ideea ca "demand creates its own supply, changes in aggregate demand cause changes in real GDP and employment".

Un alt aspect interesant este ca in pricipiu, in viziunea lui Keynes, pentru o economie prospera ar trebui sa cheltuim mai mult si sa economisim mai putin, solutia pentru iesirea din orice criza fiind "the Government have to spend now money that they have not have".

In cartea sa "How to Pay for the War", publicata in 1940, o carte cu doar 30pg vine cu solutia salvatoare, in viziunea sa guvernul trebuie sa taxeze doar banii care se scot din circuit, adica economiile si importurile, sa evite daca se poate aspectele inflationiste si cel mai important sa evite taxele pe elementele care genereaza cererea agregata, adica taxele pe factorii de productie si elementele generatoare de activitate economica, in timp ce ar trebui sa investeasca tot ce se poate investi.

In cartea sa "The Means of Prosperity" mentioneaza prima data "the multiplier effect" un aspect important care sustine teoretic ca tendinta catre consum este favorabila cresterii economice, simpla axioma prin care "consumatorii daca au bani mai multi vor cumpara mai mult" orientand societatea catre prosperitate.

In teoria keynesiana efectul multiplicator in economie este generat de propensitatea marginala catre consum, adica proportia din venituri alocata pentru cheltuiala pe care o face fiecare consumator, Harrod 1936, 1939 analizand multiplicatorul din perspectiva ciclurilor de afaceri, Hansen-Samuelson din perspectiva integratorului matematic si a efectului de accelerare, iar Harris 1984, Bruno-Sachs 1985, Davajan 1998 din perspectiva conditiilor de echilibru macroeconomic.

In aceasta viziune

investitiile private+cheltuiala guvernului+exporturile =>>consumuri+economii+taxe+importuri

astfel, orice crestere in investitiile private, cheltuiala guvernului si exporturi contribuind la cresterea economica si orice scadere a economiilor, taxelor si importurilor fiind benefica cresterii economice.

Urmand acelasi rationament si scaderea consumurilor ar trebui sa conduca tot la cresterea economica insa evident este gresit, toata teoria keynesiana sustinand exact faptul ca solutia este cresterea consumului (perceput ca spending, adica materializarea investitiilor si satisfacerea prin productie a consumului populatiei)...

In viziunea functionalista misterul consumurilor este explicat prin faptul ca firmele sunt atat sursa cat si destinatia consumului fiind sa spunem in acelasi timp atat principalii producatori de valoare adaugata cat si principalii consumatori.

Formula Hansen-Samuelson 1939 pune in evidenta multiplicatorul keynesian fara sa arate daca este accelerator sau decelerator si fara sa remarce aspectul paradoxal al consumului, incearcand sa rezolve ecuatia:

Itotala = Iprivata+Ibancara+b(Ct-Ct-1) unde I este investitia si C este consumul, iar b>0;

In viziunea functionalista suntem de acord cu aspectele generale keynesiene insa acceptam ideea ca fenomenul este mai complex existand si aspecte monetariste cum ar fi rata de refinantare, inflatia, masa monetara, etc., iar teoria keynesiana ofera doar o intelegere incompleta a consumului si a multiplicatorului ca expresie a functionalismului si a evolutiei, in teoria functionalista multiplicatorul reprezentand existenta feedback-ului pe care un sistem economic sanatos il foloseste in fiecare secunda.

Astfel, functionalismul in perspectiva evolutiei pune in evidenta obligativitatea maximizarii intrarilor in motorul economic (investitiile private, cheltuiala guvernamentala si exporturile) cu eliminarea "pierderilor" reprezentate de taxe pe factorii de productie (munca, pamant, capital, spirit de antreprenoriat) si colectarea doar a doua taxe la iesirea din motorul economic, respectiv impozit pe profit si o taxa regulatoare pe schimbul de marfuri (TVA sau sales tax)

In acelasi timp functionalismul intelege conceptul de "keynesian cross" ca generatorul unui punct de inflexiune unde fortele economice antagoniste (membrul stang si membrul drept din ecuatia de echilibru) prin oscilatie produc efect, constituind sursa efectului de multiplicare si sa spunem ideeea care se afla la baza functionalismului si care este reprezentata de modelul empiric a "doua pistoane economice care oscileaza in jurul unui punct de suport" producand forta economica :)

Evident in acest sens functionalismul s-a apropiat de formula Hansen-Samuelson incercand sa explice multiplicatorul, efectul de accelerare/decelerare si aspectul paradoxal al consumului din ecuatia de echilibru, consumul este in membrul drept si la prima vedere ar trebui scazut pentru a avea efect cand de fapt consumul trebuie crescut pentru a potenta factorul multiplicator :)

pentru a demonstra seriozitatea cu care functionalismul abordeaza pregatirea teoretica pornim de la aceeasi formula:

Itotale = Ifonduripopulatie+Ifonduribancare+Ifonduriconsum, unde I este investitia

intelegem ca investitia din consum se face prin intermediul producatorilor care datorita consumului primesc capital pentru desfasurarea activitatii prin intermediul vanzarilor notata cu Ifonduri consum

datorita faptului ca absorbtia nu este completa, consideram k un factor de capitalizarea vanzarilor, astfel

Ifonduriconsum = K x t            

unde K reprezinta capitalizarea din consum prin intermediul vanzarilor  [USD/zi] si t reprezinta nr de zile avute in vedere 

Delta K = a x Delta C x Delta t        

unde C reprezinta consumul si a reprezinta rata de absorbtie a capitalului din consum in afaceri

astfel 

Delta Ifoncuriconsum = Delta K x Delta t sau 

Delta Ifonduriconsum = a x Delta C x Delta t x Delta t = Alfa x Delta t la patrat :)

unde Alfa = a x Delta C reprezentand variatia capitalului absorbit

in continuare raportam si celelalte elemente din ecuatia de echilibru la evolutia lor in timp

Ifonduripopulatie =>>> este o suma fixa din perspectiva investitiilor deoarece reprezinta suma economisita de populatie si tinuta in afara ciclului economic fiind constanta in timp si reprezentand un potential de investitie neutilizat, astfel putand fi notata

Ifonduripopulatie = Gama [USD]

Ifonduribancare =>>> reprezinta reprezinta o suma variabila din perspectiva investitiilor, in conditii ideale pentru simplificare, suma pecare o introduc bancile in consum din surse proprii se datoreaza dobanzii bancare si este direct proportionala cu timpul, astfel putandfi notata

Ifonduribancare = Beta x t 

unde Beta este capitalul bancar absorbit in afaceri [USD]/zi

revenind la ecuatia de echilibru keynesian

Itotale = Ifonduripopulatie+Ifonduribancare+Ifonduriconsum o putem exprima ca fiind evolutiva in timp:

Delta Itotale = Delta Ifonduripopulatie + DeltaIfonduribancare + Delta Ifonduriconsum devenind

DeltaItotale = Gama + Beta x Delta t + Alfa x Delta t patrat, deoarece suntem functionalisti :) vom scrie totul ca o functie de timp

f(t) = Itotale(t) = Alfa x t patrat + Beta x t + Gama 

care este evident functie de gradul 2 la care aplicand o formula nemanageriala intalnita si in ciclul primar putem determina radacinile si intersectia cu axele ox si oy si bineinteles forma curbei convexa sau concava :)

sau printr-o derivata simpla putem sa determinam daca suntem pe o panta crescatoare sau descrescatoare, adica efectul multiplicator keynesian sau functionalist este pozitiv sau negativ adica sistemul economic accelereaza sau decelereaza  :)

sau putem scrie

Investitiiprivate + cheltuialaguvernului + export =  Investitiitotale = Alfa x t patrat + Beta x t + Gama

intrebarea e cum sa crestem cel mai repede elementele din membrul stang al ecuatiei, cresterea fiind extrem de favorabila, cresterea investitiilor private reprezentand prosperitate, activitate economica si cresterea profitului la cetateni, cresterea abilitatii guvernului de a cheltui inseamna bugete mai mari, iar cresterea de export inseamna piata externa mai mare...

daca luam pe rand elementele din membrul drept al ecuatie, observam ca 

Gama =>>> coeficientul economiilor la populatie este o constanta pe care in realitate in valoare absoluta o putem influenta cu greu doar prin cresterea profitului la cetateni, din punct de vedere teoretic, pe grafic reprezinta doar o dreapta paralela cu axa ox, axa timpului in cazul nostru

Beta  =>>> coeficientul investitiilor din banii bancilor poate fi crescut doar ca inseamna cresterea dobanzii de imprumut bancar si este destul de limitat, totusi din punct de vedere teoretic "Beta x t" poate fi asimilata cu o dreapta cu originea in 0 prezentand o panta foarte lenta (in realitate nu porneste chiar de la 0 deoarece exista si dobanda de refinantare a Bancii Nationale)

Alfa =>>> coeficientul investitiilor din consum poate fi crescut destul de mult si destul de rapid prin intermediul consumului si a investitiilor in economie influentand decisiv prin faptul ca este coeficientul unui termen la puterea a doua, teoretic din punct de vedere grafic "Alfa x t patrat" este o functie de gradul doi pe care se evolueaza destul de rapid :)

intr-un final, pentru simplificare, considerand ceilalti termeni putin importanti, putem considera variatia termenului "Alfa x t patrat" ca fiind expresia factorului multiplicator, iar datorita faptului ca putem scrie

f(t) = Itotale = Alfa x t patrat 

sau Alfa = Itotale / t x t

de unde

Alfa = Delta Itotale / Delta t x Delta t = viteza de variatie a Itotale / Delta t 

(unde viteza de variatie a Itotale = Delta Itotale / Delta t si Alfa = a x Delta C reprezentand variatia capitalului absorbit din vanzari)

sau altfel spus:

1) factorul multiplicator este o acceleratie care se refera la viteza cu care variaza investitiile totale in unitatea de timp

2) factorul multiplicator este bine reprezentat de viteza de variatie a investitiilor realizate de firme prin capitalizarea vanzarilor :))) 

revenind la modele, pentru a avea o reprezentare mai clara putem sa facem o comparatie intre doua modele empirice: investitiile vin la robinet si pentru a avea acceleratie deschidem robinetul cu viteza din ce in ce mai mare sau investitiile sunt parte intr-un mare motor functional in care pistoanele accelereaza ritmic descriind o miscare de tip sus jos si o reprezentare fazoriala caracterizata de amplitudine si frecventa :)

pentru ca reprezentam conceptul functionalist consideram ca solutia este un motor functional la care sa adaugam cate perechi de pistoane putem, varianta cu robinetul fiind buna doar pentru perioade limitate, deoarece putem sa deschidem robinetul accelerat doar o perioada destul de scurta fiind limitati de parghia manetei sau daca ne jucam cu maneta sus jos se va rupe in cele din urma si robinetul, ceea ce sigur e de tinut cont :) 

     

 

Adam Smith si functionalismul :)

Considerat parintele economiei moderne si bineinteles cunostinta veche a managerilor de meserie, Adam Smith (1723-1790) a fost un profesor scotian de logica si morala in limba latina, cea mai populara lucrare a sa este Avutia Natiunilor, iar cele mai importante concepte dezvoltate sunt legate de curgerea capitalului si mecanismele de piata:

1 capitalul alege sa investeasca in zona cu profit interesant, iar profitul rezultat alege sa faca investitii interesante din nou 

2 legile pietei sunt: cererea si oferta de vanzare-cumparare, spiritul de antreprenoriat (self interest) si existenta competitiei

3 sursele cresterii economice sunt: diviziunea muncii, propensitatea catre cumparare, existenta abilitatii de a creste productivitatea

4 a identificat mana invizibila care conduce economia: feedback-ul pozitiv generat de spiritul de antreprenoriat si competitia economica

5 a identificat existenta unei masinarii economice care produce crestere economica si care este influentata de oameni

Surprinzator suntem de aceeasi parere :) functionalismul economic recunoaste activ existenta unui motor economic (este chiar conceptul de baza) care genereaza crestere economica folosind forte diametral opuse tip piston economic (cerere si oferta de vanzare-cumparare) guvernate de un mecanism de autoreglare automata (spiritul de antreprenoriat si competitia) insa remarcam existenta mai multor pistoane economice gen cerere si oferta de vanzare-cumparare, astfel avem piata muncii: salariul si valoarea efectului muncii, piata de capital: investitii bursiere si valoarea rezultatului, piata de securitate: fortele militare si societatea civila, piata de management democratic: cheltuiala guvernamentala si rezultatul repartizat la cetateni, etc

In acest sens chiar conceptul de baza al functionalismului este legat de construirea unui motor economic cat mai mare, cu un numar de pistoane cat mai mare, pistoane opozabile care sa functioneze automat insa coordonat, reglate de un mecanism de feedback pozitiv, rezultatul fiind cresterea profitului pentru fiecare element economic constituent, cetateni si companii/intreprinderi.

Adica incercam sa construim un motor V8 din ceva care merge in 2-3 pistoane si care pierde cam 40% din carburant inainte de a intra in motor, prezentand si ceva pocnituri asurzitoare din cand in cand :)

Cu toate ca a identificat abilitatea teoretica de a creste productia/productivitatea  Adam Smith nu a prezentat publicului larg fenomenul ciclic al Revolutiei Industriale chiar daca se pare ca fost prieten cu echipa James Watt care a produs primul motor cu abur intamplator tot in Glasgow si tot in aceeasi perioada in care a aparut si Wealth of Nations.

Suplimentar fata de maximizarea intrarilor in motorul economic, functionalismul pune accent pe Revolutiile Industriale ca fiind singurele elemente care pot sa faca legatura cu nivelul superior in evolutia reala a societatii, evident nivelul de dezvoltare functional superior solicitand mai mult lucru mecanic, mai multa putere, parametri functionali mai buni, de cele mai multe ori aparand o noua forma de energie si o noua forma de comunicare...