FAQ agricultura si/sau fonduri europene

1) Putem considera agricultura si industria alimentara domenii oportune in care Romania poate excela ?
R: da, bineinteles, in conditiile in care mancarea devine importanta pare oportun sa ai o cantina/restaurant sau macar sa lucrezi pe langa :), iar conditiile de mediu si terenul par foarte bune

2) Exista o sustinere europeana puternica pentru dezvoltarea sustenabila a agriculturii si industriei alimentare in Romania ?
R: da, prin programe de sustinere nerambursabila a investitiilor (de cele mai multe ori 50% din investitie)

3) Este adevarat ca de la demararea programului SAPARD (inclusiv testarea), adica in aprox. 10 ani, s-au gasit doar formule incomplete sau chiar gresite pentru asigurarea accesului la cofinantare pentru intreprinzatorul din zona IMM ?
R: da, zona IMM este mult diferita de cea a firmelor care isi permit cofinantari de milioane de euro, iar taxele, politica de garantii aplicata de bancile comerciale si nivelul dobanzilor fac aproape nefezabile/imposibile proiectele pe zona IMM chiar cu granturi europene.

4) Sustenabilitatea proiectelor finantate din fonduri europene este amenintata de modul total gresit si aberant in care partea romana a construit mecanismul de cofinantare ?
R: da, pentru ca statul roman a acceptat aparitia unei verigi suplimentare in mecanismul de finantare pe proiecte din bani publici: bancile comerciale.

Exemplu:
un proiect IMM de                                 300.000 euro +TVA (72.000 euro)
grant european 50%                               150.000 euro
cofinantare prin banca 10 ani                  150.000 euro + 72.000 euro = 222.000 euro
dobanda+comision bancar                      100.000 euro
____________________________________________________________
TVA + dobanda                    172.000 euro > grantul european 150.000 euro

Astfel, datorita nesustinerii de catre stat a TVA pentru proiectele din granturi europene si a cofinantarii prin banci comerciale, investitorul/afacerea pierde aprox. 115% din grantul european (adica pierde si 15% din buzunarul propriu IMM)

5) Este un paradox calculat ?
R: da, cred ca este un paradox construit cu atentie de politicieni vanduti care fac o diferenta clara intre binele social, economie infloritoare si buzunarele proprii.

6) Puteau fi gasite si alte variante de cofinantare pentru absorbtia eficienta si utilizarea fondurilor europene chiar de catre investitorul privat, adevaratul destinatar si elementul de progres pt viitor, adica altcineva decat statul si bancile comerciale care se hranesc din valoarea pe care o pot scoate din sistem ?
R: bineinteles ca da, cofinantarea de la bugetul statului si sustinerea TVA pentru proiectele de investitii cu granturi din banii europeni

7) Altfel spus, bancile comerciale se imprumuta la dobanzi foarte mici, cofinanteaza proiecte din bani publici cu dobanzi foarte mari si castiga echivalentul grantului european dintr-un proiect de investitii SAPARD/FEADR pentru imprumuturi de cofinantare pe 10-15 ani ?
R: da, asa este, suplimentar pentru investitori dupa parcurgerea drumului sinuos de accesare si cofinantare mai apare un impediment chiar in perioada de inceput a afacerii. Ratele bancare constitue o reala problema mai ales la inceput cand investitorul in industria alimentara are de depasit bariere monopolistice la intrarea
pe piata cu cheltuieli ce pot merge pana la 50% din cifra de afaceri

8) Probabil ca undeva in Europa, contribuabilul, un alt fermier/investitor care a platit taxe mai mari pentru construirea schemei de granturi europene ar fi chiar indurerat sa stie ca banii lui au ajuns de fapt la un bancher burtos...
R: da, probabil si cred ca ar blama expertii U.E. ca nu au avut grija de banii lui care in loc sa ajunga la alt fermier/investitor au ingrasat burta unui bancher deja mult prea gras

9) Ce ar castiga statul prin cofinantarea directa a proiectelor de investitii in agricultura si industrie alimentara ?
R: statul ar stimula o zona strategica f importanta cu rezultate bune pe termen lung. In afara de locuri de munca in zone foarte sarace (aprox 45% din populatie) si siguranta alimentara pe termen lung ar castiga mai mult prin taxe si impozite dar si prin actiuni la investitia cofinantata

10) Altfel spus ar cofinanta proiecte de investitie in agricultura si industrie alimentara printr-un "Fond de investitii" care ar deveni partener la investitie in limita cofinantarii ?
R: da, ceva de genul asta. Cred ca un fond de investitii in agricultura si industria alimentara ar fi o idee buna, cu conditia sa ofere investitorului/partener posibilitatea sa isi rascumpere toate actiunile de la fond pe masura ce ii creste afacerea si incepe sa apara si profitul. Este un mecanism puternic si cred ca un fermier/investitor care poate sa isi rascumpere toate actiunile la ferma/investitie si sa devina proprietar 100% in 10-15 ani are pentru ce munci

11) Ce rezultate s-ar putea obtine ?
R: de exemplu sa spunem ca se are in vedere dezvoltarea fermelor de vaci. Ca obiectiv pentru primul an ar fi infiintarea a 4000 de microferme de 50 de capete. Inseamna cam o ferma in fiecare comuna...cu siguranta ca se pot gasi resurse de hrana pentru animale (macar iarba de pe marginea santului) si know-how la un nivel elementar (inca mai sunt tarani care stiu sa creasca o vaca)...
4000 microferme x 50 vaci = 20000 capete o crestere de 10% a efectivului la nivel de economie nationala
asemanator, pentru un program de 5 ani ar fi o crestere de 50% a efectivului si 20.000 de fermieri depauperizati sau chiar inchiaburiti deabinelea, daca nu jeneaza ideea...
asta pentru aproximativ 1,2 mld euro/an proiecte (cofinantare de 600 mil euro)

12) De ce ar mai fi nevoie in afara de bani ?
R: vointa politica si orientare catre rezultat. La modul concret de urmatoarele:
* un proiect standard bine facut cu echipamente testate
* achizitia centralizata de materiale, echipamente, efective de rasa, servicii constructii montaj si oferirea investitiei la cheie la beneficiar
* un curs de crescator cu parte practica si modul de conducerea fermei, contabilitate, taxe, etc
* un sistem judetean de colectare/stocare eventual prelucrare primara pentru surplusul de lapte si carne
* un sistem de selectie la nivel national pentru fermieri (concurs anual)

13) Probabil este un model care se poate extrapola si pentru alte tipuri de microferme, ovine, caprine, porcine, pasari, peste dar si pentru stupine, livezi, legumicultura, cam orice domeniu care poate creste valoarea sistemului...
R: cu siguranta da, cred ca ar fi un succes. Poate interesa pe multi, iar cateva microferme moderne in fiecare comuna suna destul de ok, este mai altceva decat taxa auto, politica de regionalizare, taxe si accize in numar si valoare cat mai mare, aberatia cu calculul profitului reinvestit si exemplele pot continua...