Karl Marx si functionalismul :)

Karl Heinrich Marx (1818-1883) a fost un filozof german, critic de economie politica, economist, istoric, sociolog, jurnalist si promotor al revolutiei socialiste. Cele mai cunoscute lucrari sunt Manifestul comunist publicat in 1848 si lucrarea in patru volume Capitalul 1867-1883.

Teoriile expuse de Marx privind societatea, economia si politica sunt absolut surprinzatoare pentru perioada in care au fost create, pentru comparatie in 1821 in Romania aveam revolutia lui Tudor Vladimirescu, in 1848 revolutia pasoptistilor condusi de M. Kogalniceanu, in 1859 aveam Prima Unire sub Cuza, iar in 1877 aveam Razboiul de Independenta.

Marx care provena dintr-o familie de origine israeliana convertita la crestinism, a fost aproape de fenomenul industrial prin intermediul rudelor sale care detineau atat compania ce avea sa devina Philips Electronics cat si afaceri prospere in industria tutunului, ocazie cu care a remarcat probabil inechitatile sociale si munca dura din acea perioada de industrializare timpurie, industria tutunului fiind destul de complicata chiar si in perioade mai recente.

Student al Universitatii din Bonn si apoi al Universitatii din Berlin, Marx a ales filozofia si literatura, inregistrand rezultate universitare destul de bune. Apreciind viziunea Hegeliana, Marx a devenit membru in Clubul Poetilor la Bonn si membru al Trier Tavern Club ocazie cu care a intrat in dispute destul de serioase sustinand si un duel in 1836.

Pentru Marx revolutia industriala a fost total dezamagitoare, perceputa doar ca o deteriorare multiplicata a standardului de viata al muncitorilor fortati acum sa munceasca mai mult si mai greu presati de utilaje din ce in ce mai puternice in scopul de a obtine productii si respectiv profituri mai mari, muncitorii fiind siliti sa se imparta in doua categorii antagoniste: lucratori si supraveghetori.

Preocupat de viitor, Marx a incercat absolut uimitor pentru perioada sa istorica sa raspunda unor intrebari destul de complicate: de ce revolutia industriala genereaza un dezechilibru accentuat in societate, de ce burghezia acumuleaza mijloace banesti enorme exploatand fara scrupule munca muncitorilor defavorizati, cine rezolva inechitatile sociale generate de monopolul capitalului si bineinteles cum trebuie sa reactioneze coloniile la acumularea primitiva de capital pe care o instrumenteaza fortele imperialiste.

Marx a gasit raspunsul prin materialism, lupta de clasa, dictatura proletariatului si in final victoria clasei muncitoare asupra statului burghez cu monopolizarea mijloacelor de productie de catre stat, conducere centralizata stiintifica si repartizarea egala a resurselor catre cetateni, urmand ca o justa conducere proletara sa conduca in viitor la desfiintarea statului.

In viziunea lui Marx inlocuirea capitalismului demodat era insotita de decadenta, anarhie si in final socialism deoarece capitalismul este efemer, iar lupta de clasa va creste si va conduce obligatoriu la revolutie proletara.

Marx considera ca doctrina capitalista este deja condamnata, capitalismul pentru a exista are nevoie de consum si pentru asta are nevoie de cetateni cu venituri, in timp ce revolutia industriala va crea din ce in ce mai multe masini producand prin consecinta concedierea unui mare numar de muncitori aspect care va frana si in cele din urma va distruge dezvoltarea capitalista bazata pe acumulare primitiva de capital si surpulusul de valoare capturat de la muncitori prin plata incompleta a muncii prestate.

Surprinzator Marx remarca aspectul calitativ al noilor tehnologii si al paradigmei omului supunand natura, sustinand ca automatizarea stabileste fundatia societatii caracterizata prin satisfacerea eficienta anevoilor umane, prin munca creativa si reducerea timpului de munca efectuata.

Avocat declarat al societatii oamenilor liberi si egali, Marx explica viciul sistemului capitalist prin teoria surplusului de valoare generat de muncitori insa platit incomplet de burghezie. 

Astfel, in viziunea lui Marx profitul societatii capitaliste este in fapt furtul plusvalorii generate de muncitori care sunt platiti mult mai putin decat munca prestata, aspectul material generand o lupta de clasa perpetua, revolutia proletara urmand inevitabil sa rezolve situatia.

Cu siguranta Marx a fost un mare cautator si este destul de greu sa ne imaginam cum a izbutit sa se ridice impotriva inechitatii sociale intr-o perioada istorica destul de grea, la aproximativ 150 ani de la prima constitutie moderna "Declaratia drepturilor" britanica din 1689, aproximativ 50 de ani de la Razboiul de independenta american 1775-1781, Revolutia franceza 1789-1799 si expansiunea franceza instaurata de Napoleon Bonaparte 1799-1815.

Si asta fara sa amintim perioada dominata de revolutiile europene din 1848, cea mai larga miscare revolutionara din toate timpurile orientata catre nationalism, modernism, libertatea presei, abolirea sclaviei, abolirea monarhiei absolute si introducerea conceptului de conducere democratica.

Este posibil ca pozitia lui Marx sa fie doar o continuare a luptei pentru abolirea sclaviei in Europa, conditiile de munca si trai ale muncitorilor din acea perioada fiind probabil foarte asemanatoare sclavilor, obligati sa vina la munca cu toata familia pentru perioade de timp neprecizate, fara protectie sociala, medicala si bineinteles posedand un nivel de educatie extrem de precar...

Totusi din perspectiva functionalista consideram ca teoria plusvalorii create de muncitor si poprite de burghezie care creeaza profitul societatii este eronata, evident munca prestata de lucratori fiind importanta insa doar un factor de productie pe langa pamant, capital si spirit de antreprenoriat.

In viziunea functionalista, bineinteles profitul este rezultatul functionalitatii in care munca este doar unul dintre ingrediente, alchimia profitului in orice societate fiind generata de spiritul de antreprenoriat fara de care muncitorii ar fi stat acasa, pamantul ar fi ramas fara fabrica, iar capitalul ar fi ramas bineinteles neutilizat la banca, fara sa amintim de creativitate sau altfel spus de performanta produsului oferit catre piata :)

Surpriza pe care o ofera Marx din perspectiva functionalista este masiva si neasteptata reprezentand anticiparea unui aspect pe care se bazeaza doctrina functionalista, dezvoltarea de functii si corectarea intrarilor in functie de rezultat, adica automatizare pe care Marx o exprima clar "automatizarea stabileste fundatia societatii caracterizata prin satisfacerea eficienta a nevoilor umane prin munca creativa si reducerea timpului de lucru"...

Suplimentar, dezvoltarea materialismului dialectic care defineste relatiile socio-economice ca o continuare a idealismului dialectic Hegelian pare sa se apropie de perceptia functionalista a fortelor economice opuse care prin balansare in jurul unui punct de inflexiune creeaza moment si dinamica economica.

Spre deosebire de abordarile pur declarative ale materialismului dialectic prin care dialectica genereaza progres social prin lupta de clasa sau luari de pozitie in adunari ale aceluiasi partid, functionalismul vine si demonstreaza stiintific care este expresia matematica a progresului economic in societate adica factorul de multiplicare, aratand suplimentar caracterul de acceleratie si abilitatea de a genera si determina forte economice reale si calculabile.

Foarte important si complet diferit de materialismul dialectic asa cum il cunoastem, functionalismul se bazeaza pe functii clare, determinabile si perfect reiterabile singurul aspect care face rezultatul sa fie diferit fiind datele de la intrare in functia avuta in vedere, adica datele economice sunt extrem de importante, reglajul sistemului fiind bazat pe cifre si calcule care necesita date reale colectate automat cu acuratete.

In acest sens spre deosebire de o dialectica de conjunctura bazata pe date de conjunctura si situatii macroeconomice care apar la cativa ani diferenta, functionalismul ridica la rang de postulat colectarea instantanee a datelor din zone antagoniste, zone de interes diferit care bineinteles sunt natural dialectice si reprezinta schimburi naturale de tip vanzare-cumparare si plata-incasare intre vanzatori si cumparatori, angajati si angajatori, societati si actionari, etc.

Justificarea importantei colectarii datelor din zone antagoniste fiind bineinteles corectarea automata a intrarilor in vederea maximizarii dinamice a factorului de multiplicare economica, adica repartizarea bugetului colectat doar din impozit pe profit si TVA , fara taxe pe salarii, adica sumele colectate din luna anterioara se impart automat luna in curs pentru categoriile bugetare gen 30% bugetari, 30% protectie sociala, 30% investitii si 10% rezerve, detalierea procentuala ajungand pana la nivel de departament si bineinteles de angajat :)

Colectarea datelor reale, practica si determinarea comportamentului real al economiei impreuna cu dezvoltarea aparatului stiintific, monitorizarea punctelor de inflexiune si a fortelor reale care apar in economie pot genera performante uimitoare chiar si in momente de criza sau deruta economica, fiind clar in sprijinul politicienilor onesti si al natiunii, aparand Constitutia si generatiile viitoare!