Funcționalismul democratic este o formă de capitalism economic ?

Cu toate că se aseamănă cu capitalismul de stat prin faptul că urmărește o piata libera si concurentiala axata pe profit, punand accent pe profit ca fiind singurul indicator relevant care, urmărit atât la nivel de persoane juridice cât și la nivel de persoane fizice, poate exprima prosperitatea reală a unei națiuni, funcționalismul democratic ridică la același nivel feedback-ul democratic exprimat direct asupra alegerilor guvernamentale privind impozitele unice: impozit pe profit și TVA.

Functionalismul democratic se bazeaza pe implementarea unui feedback activ construit luna de luna pe satisfacția sau încrederea în programele guvernamentale care au atins sau nu promisiunea electorală pentru pensia nediscriminatorie dimensionata la 30% din bugetul colectat luna anterioara, iar din această perspectivă directă ar putea fi considerat un darwinism politic brutal intermediat de sisteme IT necruțătoare pentru partidul politic aflat la guvernare.

România poate avea succes cu integrarea accelerată a tehnologiilor și echipamentelor telecomandate pentru muncă la distanță ?

Da, cu siguranță. Avem posibilitatea să dezvoltăm rapid și profitabil zone dificile cum ar fi orezăriile, zootehnia, industria alimentară, construcțiile navale, mineritul, etc

Funcționalismul va crește lupta pentru proprietatea privată ?

Proprietatea privată va exista și va fi garantată însă datorită faptului că se va putea lucra la distanță din orice zonă a globului și a spațiului cosmic apropiat va conta mai mult folosința bunurilor, iar presiunea pe proprietate se va estompa fiind oarecum limitată și de caracteristici spațio-temporale sau de efortul individual care se poate aloca pentru întreținerea și dezvoltarea proprietății private.

Există dezvoltări tehnologice care favorizează funcționalismul în viitorul imediat ?

Da, există. Evoluțiile pozitive înregistrate în dezvoltarea bateriilor electrice, a magneților permanenți și a fuziunii nucleare vor schimba în peisajul crizei actuale modul în care muncim și vor capacita creșterea tehnologică în toate domeniile validând principiile funcționalismului democratic ca singura soluție viabilă, mai ales datorită proporțiilor inițiativelor tehnologice care depășesc cu mult dimensiunile unei initiative private, atât din perspectiva cercetării cât și din perspectiva mobilizării de resurse, fondurile publice perpetue fiind modelele organizatorice perfecte pentru implementarea noilor tehnologii pe scară largă.

Astfel, se așteaptă ca munca să se desfăsoare aproape în totalitate la distanță, conducând dispozitive telecomandate în agricultură, minerit, logistică, industrie producătoare, transporturi, comerț, servicii, etc.

Posibilitatea de a mobiliza în același loc un număr uriaș de utilaje telecomandate va deschide un drum nou în inginerie planetară, recuperarea și trecerea în producție a unor mari suprafețe deșertice, construcția masivă de locuințe moderne la nivel de continent, extinderea producției agricole în mediul acvatic și abordarea planetelor și a spatiului cosmic apropiat din perspectivă productivă.

De ce funcțiile și funcționalismul economic stimulează creșterea tehnologică accentuată ?

Pentru că funcțiile pot fi considerate modele care repetate de oricâte ori produc același tip de rezultat, iar funcționalismul economic este sistemul economic care identifică și dezvoltă funcțiile vitale în economie, procesele repetitive care conduc la creștere economică și bunăstare printr-un feedback democratic direct, prin votul liber exprimat privind nivelul taxelor unice (impozit pe profit, TVA) și prin pensia de stat nediscriminatorie (egală pentru toți cetățenii care sunt în țară, indiferent de vârstă și alte venituri, variabilă în funcție de sumele colectate lunar la buget, maxim 30% din buget).

Orientarea către profit, limitarea cheltuielilor, dimensionarea protecției sociale în funcție de realizări, eliminarea împrumuturilor externe pentru protecție socială și salarii bugetare, canalizarea împrumuturilor pentru investitii productive în primul rând, ritmicitatea funcțională și feedbackul extrem de puternic conduc la o absorbție tehnologică accentuată.

Vreo funcție drăguță?

 

Totuși de ce funcții în economie?

Toți am auzit de funcții în organizare, anatomie, informatică sau matematică, am lucrat cu celebrele 

  graficul unei drepte

    graficul unei parabole

sau cu un pic mai complicata expresie polinomială

 ,

totuși ce a facut funcțiile celebre și de ce le folosim ?

Răspunsul este simplu pentru că funcțiile oferă un rezultat de aceeasi formă de fiecare dată indiferent de valoarea parametrilor pe care îi introducem, adica dacă luam ca exemplu funcția de gradul unu indiferent de valorile alese pentru a și b rezultatul este tot o dreaptă. 

În informatică functiile sunt folosite extrem de frecvent și sunt vitale, probabil că programatorii ar renunța la job dacă cineva ar scoate funcțiile în afara legii :) pentru că în programare funcțiile sunt ca niște mici fabricuțe de cod în care se amesteca variabilele dupa formula aleasa de programator, iar dupa ”return” funcția respectiva face calculele cu o viteză care in 2021 poate ajunge pentru un supercomputer la 200 urmate de 15 zerouri de calcule pe secunda...

La anatomie sau medicină toți am auzit de funcția respiratorie și de aparatul respirator care o susține, funcție uimitoare mai ales că se întâmpla ritmic și îsi modifică outputul în funcție de necesarul de oxigenare al corpului și asta fără să solicite un input conștient...

Și în economie le întâlnim la tot pasul, exact din același motiv, pentru că le putem apela de fiecare dată când este nevoie, de fiecare dată introducem inputurile și obținem același tip de rezultat cu observația că dimensiunea rezultatului depinde de valorile introduse, 

De exemplu în cazul brutăriei noastre am avea o funcție de genul :)

              f(făină, apă, sare, zahăr, drojdie, etc) => pâine

cu observația că funcțiile se proiectează de la coadă la cap, astfel pe hârtie apare primul rezultatul la care vrem să ajungem după care alegem inputurile și proiectăm algoritmul după care va funcționa funcția noastră și asta de fiecare dată când va fi apelată...

bineînteles că pentru a fi eficienți trebuie să avem un sistem de contorizare pentru output și pentru inputuri și mai mult de atât un mecanism de feedback cât mai rapid care să modifice inputurile în funcție de rezultatul avut în vedere, adică în cazul brutăriei numarul de pâini avute în vedere modifică cantitatea de făină sau drojdie pe care le adaugăm la rețetă...

Cam la fel și în cazul economiei la nivel de guvern, putem scrie o funcție de genul :)

             f(actori economici, factori de producție, resurse, etc) => profit (adică prosperitate)

cu observația că funcțiile se proiectează de la coadă la cap, astfel pe hârtie apare primul rezultatul la care vrem să ajungem după care alegem inputurile și proiectăm algoritmul după care va funcționa funcția noastră și asta de fiecare dată când va fi apelată...

bineînteles că pentru a fi eficienți trebuie să avem un sistem de contorizare pentru output și pentru inputuri și mai mult de atât un mecanism de feedback cât mai rapid care să modifice inputurile în funcție de rezultatul avut în vedere, adică în cazul economiei numarul de zerouri la profit avute în vedere modifică cantitatea de inputuri pe care le adaugăm la rețetă...

Adică este OBLIGATORIU

1) să masurăm profitul la toți actorii economici (persoane fizice sau juridice), în ideea că profitul societății, prosperitatea, este suma prosperităților individuale, impozitarea veniturilor fără a ține cont de cheltuieli fiind greșită

2) să masurăm și să maximizăm numărul de actori economici, amplitudinea factorilor de producție, resurse, etc folosind doar impozitul pe profit si TVA

3) să construim un feedback democratic care să funcționeze fără greș și care în funcție de rezultat să adapteze algoritmul după care utilizăm inputurile

De ce să masurăm ? pentru ca să crească !!!