sâmbătă, 19 iunie 2021

Totuși de ce funcții în economie?

Toți am auzit de funcții în organizare, anatomie, informatică sau matematică, am lucrat cu celebrele 

  graficul unei drepte

    graficul unei parabole

sau cu un pic mai complicata expresie polinomială

 ,

totuși ce a facut funcțiile celebre și de ce le folosim ?

Răspunsul este simplu pentru că funcțiile oferă un rezultat de aceeasi formă de fiecare dată indiferent de valoarea parametrilor pe care îi introducem, adica dacă luam ca exemplu funcția de gradul unu indiferent de valorile alese pentru a și b rezultatul este tot o dreaptă. 

În informatică functiile sunt folosite extrem de frecvent și sunt vitale, probabil că programatorii ar renunța la job dacă cineva ar scoate funcțiile în afara legii :) pentru că în programare funcțiile sunt ca niște mici fabricuțe de cod în care se amesteca variabilele dupa formula aleasa de programator, iar dupa ”return” funcția respectiva face calculele cu o viteză care in 2021 poate ajunge pentru un supercomputer la 200 urmate de 15 zerouri de calcule pe secunda...

La anatomie sau medicină toți am auzit de funcția respiratorie și de aparatul respirator care o susține, funcție uimitoare mai ales că se întâmpla ritmic și îsi modifică outputul în funcție de necesarul de oxigenare al corpului și asta fără să solicite un input conștient...

Și în economie le întâlnim la tot pasul, exact din același motiv, pentru că le putem apela de fiecare dată când este nevoie, de fiecare dată introducem inputurile și obținem același tip de rezultat cu observația că dimensiunea rezultatului depinde de valorile introduse, 

De exemplu în cazul brutăriei noastre am avea o funcție de genul :)

              f(făină, apă, sare, zahăr, drojdie, etc) => pâine

cu observația că funcțiile se proiectează de la coadă la cap, astfel pe hârtie apare primul rezultatul la care vrem să ajungem după care alegem inputurile și proiectăm algoritmul după care va funcționa funcția noastră și asta de fiecare dată când va fi apelată...

bineînteles că pentru a fi eficienți trebuie să avem un sistem de contorizare pentru output și pentru inputuri și mai mult de atât un mecanism de feedback cât mai rapid care să modifice inputurile în funcție de rezultatul avut în vedere, adică în cazul brutăriei numarul de pâini avute în vedere modifică cantitatea de făină sau drojdie pe care le adaugăm la rețetă...

Cam la fel și în cazul economiei la nivel de guvern, putem scrie o funcție de genul :)

             f(actori economici, factori de producție, resurse, etc) => profit (adică prosperitate)

cu observația că funcțiile se proiectează de la coadă la cap, astfel pe hârtie apare primul rezultatul la care vrem să ajungem după care alegem inputurile și proiectăm algoritmul după care va funcționa funcția noastră și asta de fiecare dată când va fi apelată...

bineînteles că pentru a fi eficienți trebuie să avem un sistem de contorizare pentru output și pentru inputuri și mai mult de atât un mecanism de feedback cât mai rapid care să modifice inputurile în funcție de rezultatul avut în vedere, adică în cazul economiei numarul de zerouri la profit avute în vedere modifică cantitatea de inputuri pe care le adaugăm la rețetă...

Adică este OBLIGATORIU

1) să masurăm profitul la toți actorii economici (persoane fizice sau juridice), în ideea că profitul societății, prosperitatea, este suma prosperităților individuale, impozitarea veniturilor fără a ține cont de cheltuieli fiind greșită

2) să masurăm și să maximizăm numărul de actori economici, amplitudinea factorilor de producție, resurse, etc folosind doar impozitul pe profit si TVA

3) să construim un feedback democratic care să funcționeze fără greș și care în funcție de rezultat să adapteze algoritmul după care utilizăm inputurile

De ce să masurăm ? pentru ca să crească !!!



Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu