Mirajul asigurarilor auto obligatorii RCA exagerate contra functionalism 🚗si bun simt 😊

Cum a inceput autovehiculul, cat de extraordinari suntem si de ce trebuie sa ne respectam...

1886 Carl Benz a inventat autovehiculul, industria auto a pornit si tot ce se intampla pe planeta a inceput sa se miste mai repede, mai eficient si evident mai distractiv :)

1925 Massachusetts a devenit primul stat american care a introdus asigurarile auto obligatorii, in acelasi timp Connecticut a introdus o lege care obliga soferii sa demonstreze ca au cum sa suporte pagubele generate de un accident insa doar dupa producerea evenimentului

1930 UK este prima tara care introduce asigurarea auto obligatorie pentru daune produse unei terte parti, probabil fiind inspirati din istoria asigurarilor maritime

1939 Germania introduce asigurarile auto obligatorii

1996 apare ideea de telematica si corectarea sumelor platite pentru asigurare in functie de distantele parcurse si stilul de conducere al soferului

2005 apare asigurarea platita la km parcursi

2020 odata cu pandemia de coronavirus si lockdown mari companii de asigurari au introdus plata in functie de distanta parcursa, zile de folosinta, etc

Asadar trebuie sa fim mandri de geniul creator si evolutia rapida care a schimbat efectiv destinul speciei noastre, evident cu bune si cu rele, cele mai mult de 1,5 miliarde de autovehicule produse impulsionand toate industriile conexe, de la industria petrochimica la electronica si software insa evident contribuind si la poluare, efect de sera si incalzirea globala...

Probabil autovehiculul este cel mai complex produs al speciei noastre, asamblari metalice, cauciuc, plastic si materiale textile, mecanica, electromecanica, electrochimie, electronica, software, legislatie si drept, asigurari si bineinteles fashion, design, sport si timp liber, un mix care impune respect pentru creativitate si ideea de competitie in progres...cu siguranta un spatiu care blameaza prin simpla sa existenta noaptea mintii si dezinteresul...

Asadar simpla posesie a unui autovehicul a ridicat intotdeauna pe scara sociala, oriunde pe glob, moda, mass media si evenimentele sportive din industrie transformand proprietatea unui autovehicul intr-un cert element de diferentiere cu un aport substantial la personalitate si puternica conectare emotionala.

Cred ca pe orice continent si in orice limba raspunsul la intrebarea daca cineva poate sa iti interzica a cumperi o masina, suna cam la fel: teoretic suntem liberi si este dreptul oricarui om liber sa cumpere si sa foloseasca un autovehicul cu conditia sa nu produca vreo paguba unei terte parti.

De fapt nu e chiar asa, proprietatea si in special automobilul, s-a transformat intr-un veritabil instrument de extorcare, minti bolnave calcand in picioare Constitutia si orice idee de libertate sau drept civil, bun simt sau responsabilitate politica...

Paradoxul 1:

Cu toate ca la achizitie cumparatorul cunoaste, accepta si achita pretul integral asa cum i-a fost comunicat de vanzator in scris in contractul de vanzare-cumparare, achitand evident si taxa solicitata de administratie, adica sales tax sau TVA (justificate doar de asigurarea si protectia pietei libere), cumparatorul afla mai tarziu ca mai exista o terta parte interesata asupra proprietatii sale care nu este enuntata in contract (deci nu are nici un drept asupra bunului) si care are bineinteles pretentii de sume variabile in timp sub forma impozitului auto, care suplimentar este si in noaptea mintii retroactiv, adica daca ai cumparat o masina care nu avea impozit in 2005 si cineva din administratie considera ca are voie sa iti taxeze proprietatea impotriva Constitutiei, in anul curent legea s-ar aplica bineinteles si tie si asta intr-un fel retroactiv, cu toate ca la achizitie bineinteles nu puteai banui nimic...

Paradoxul 2:

Daca cumva fericitul posesor de autovehicul decedeaza din cauze independente de vointa sa, situatia se complica tot impotriva Constitutiei si dreptului civil care ne asigura ca mostenirea apare fix din momentul constatarii decesului fara sa poata fi lezata in vreun fel de terte parti, adica apare administratorul care vrea niste bani, evident neenuntati in contract si neacceptati de defunct si nici de mostenitor, astfel in noaptea mintii nu poti deveni proprietar de drept, chiar daca esti mostenitor legal, decat cu plata unor sume exorbitante si mai mult cu acceptarea tacita a unor viitoare obligatii de plata de valoare necunoscuta pe care evident le translatezi neprecizat in timp generatiei urmatoare, in timp ce sistemul, evident, colecteaza comportamente inegale, pentru acelasi model de masina platindu-se catre administratie sume totale diferite in functie de anul achizitionarii...Doamne pazeste...

Paradoxul 3:

Datorita faptului ca autovehiculul poate produce pagube unei terte parti, pentru a evita conflictele pe strada, majoritatea statelor au ales sa oblige la plata unei asigurari obligatorii, cu toate astea avem si exemplul Republicii Africa de Sud care include compensarea victimelor in pretul carburantului sau al statelor americane Virginia si New Hampshire care nu au asigurare obligatorie, responsabilitatea daunelor revenind civil fiecarui sofer.

In tara noastra, valoare medie a reparatiei compensate era traditional sub 200 euro, iar la momentul actual asigurarea auto obligatorie RCA porneste de la aprox. 300 euro pentru cele mai ieftine masini de pe piata, incluzand desigur masini de productie autohtona cum ar fi Logan la care de exemplu asigurarea obligatorie poate depasi, in noaptea mintii, in 3-5 ani de plata intreaga valoare a masinii.

Chiar si in aceasta situatie cifrele sunt bulversante, societati de asigurari importante intrand in faliment poate datorita inflatiei si cresterii accelerate a costurilor de reparatie, poate datorita lipsei fortei de munca calificate, cresterii pretului pieselor la furnizor si bineinteles datorita cresterii valorii parcului auto.

Cu toate acestea este clar ca suntem in prezenta unei situatii disfunctionale care evident dezavantajeaza cel putin 4 milioane de cetateni, asadar o problema sociala reala, practic plata asigurarii obligatorii la masini ieftine conducand la confiscarea masinii de catre asigurator in 3-5 ani, fiind in noaptea mintii o samavolnicie iesita din comun.

Suplimentar, specialistii au constatat ca in tarile in care reparatiile se fac pe cont propriu, stilul de condus este unul foarte atent la cel din fata, accidentele fiind mult mai rare si de mai mica intensitate.

Pentru ca sunt sustinatorul fervent al curentului functionalist in orice domeniu, sunt tentat, poate doar din curiozitate, sa aplic imediat principiul de baza al functionalismului "acordarea celui mai evoluat mediu de exprimare imediat functional" fiecarei entitati din multimea analizata, in cazul nostru multimea soferilor angrenati in evenimente rutiere, astfel:

1. imediat functional: 

* ar trebui ca mijlocul de compensare sa fie activ imediat odata cu constatarea evenimentului auto, in cazul nostru cu incheierea intelegerii amiabile sau al procesului verbal la Politie, adica trebuie sa fie purtator de valoare imediat si sa fie decontabil imediat in primul service in care intri cu masina la reparat

** ar trebui sa fie conectat online, pentru evidenta, urmarire si decontare reala

*** functionalism inseamna si feedback real axat exact pe evenimentul in cauza, adica suma decontata trebuie sa tina cont de evenimentul real, astfel incat urmatoarea bucla functionala sa poata corecta evenimentul viitor, adica sa descurajeze soferul care a gresit, insa doar in parametri precisi generati precis de evenimentul pe care l-a generat, asta fara sa deformeze intreaga multime de elemente participante, adica sa creasca pretul la asigurari la toti

**** elementul care functioneaza fizic in cazul nostru este masina, asa ca o mica contributie din pretul la carburant la un fond special de solidaritate pentru situatii deosebite ar putea sa fie o varianta, urmand ideea ca cei care consuma mai mult carburant fac mai multi km si au un risc mai mare 

2. cel mai evoluat mediu de exprimare:

***** deoarece este un element care translateaza valoare adica bani, mijlocul de compensare imediat functional ar trebui sa semene cu cele mai evoluate elemente de decontare de pe piata, aplicatii mobile cu carduri si overdraft atasat, ceva gen moneda electronica/cripto

Insumand concluziile aproape aritmetic, ajungem la urmatoarea forma care inlocuieste samavolnica asigurarea auto obligatorie cu un mijloc de compensare modern si imediat functional:

________________________________________________

Mijlocul de compensare a daunei autovehiculului imediat functional ar trebui sa fie un fel de cec overdraft/talon cu elemente de siguranta care sa poata fi inmanat fizic la intocmirea intelegerii amiabile, sa poata fi activat intr-o aplicatie pe mobil in care sa participe soferul titular, soferul vatamat, unitatea de reparatii si banca emitenta, cea care deconteaza automat reparatia si care recupereaza overdraftul de la soferul  titular, in cazul problemelor deosebite banca avand posibilitatea sa se adreseze fondului de solidaritate creat prin contributia la carburant.

_________________________________________________

Bine insa cat costa ?

Un overdraft (descoperire de cont bancara) nu costa nimic deoarece banca va incasa dobanda, insa analiza dosar si setarea plafonului de credit poate costa 15 euro, in cazul nostru fiind tara emergenta poate 30-35 euro.

Unde este marele avantaj ?

Pai este functional, adica se calibreaza exact pe profilul tau de sofer, banca oferind un feedback real dupa fiecare eveniment si bineinteles deoarece este platit prin overdraft, adica tot un credit bancar din buzunarul propriu va stimula un condus responsabil cu siguranta.

Ce se intampla cand paguba depaseste overdraftul pe care il poate acorda banca ?

In principiu banca poate cere garantii colaterale, ipoteca, overdrafturi de la familie sau prieteni, in ultima instanta accesand fondul de solidaritate constituit prin contributia la carburant, in timp ce soferul care a generat paguba raspunde civil pentru recuperarea daunelor, oricum, asigurarile de tip CASCO raman disponibile, iar pentru soferii cu masini scumpe care ar putea depasi descoperirea de cont acordata in mod normal de banci ramane oportunitatea unui CASCO cu optiuni maxime.

Care este diferenta fata de asigurarea actuala ?

In loc de asigurare care confisca un cinstit Logan in 3-5 ani sub ochii ingaduitori ai clasei noastre politice, overdraftul auto ar putea costa 30-35 euro pana la primul eveniment, adica daca esti atent poti sa mergi o viata intreaga cu un singur cec auto fara sa platesti ceva in fiecare an... 

Ce inseamna din punct de vedere macroeconomic ?

Teoria functionalista ne asigura ca masurile care dezvolta creditul furnizor trecand prin activitatea curenta a firmelor aportul de capital, genereaza fara dubiu acceleratie economica reala si implicit capaciteaza factorul de multiplicare in economie.

Din aceasta perspectiva, de exemplu, extragerea de valoare din bugetul unei familii pentru achitarea unei asigurari auto ne plaseaza pe o dreapta si este net mult mai nefavorabila pentru economie decat incasarea unui overdraft (descoperire de cont bancara) care prin efecte ne plaseaza pe o curba exponentiala de grad doi, generand acceleratie economica si cresterea factorului de multiplicare in economie.

Oricum, pentru ca functionalismul este cel mai darwinian filtru pentru clasa politica 😊

"It is not the strongest of the species that survives, nor the most intelligent, it is the one most adaptable to change."

Charles Darwin 

 

   

Karl Marx si functionalismul :)

Karl Heinrich Marx (1818-1883) a fost un filozof german, critic de economie politica, economist, istoric, sociolog, jurnalist si promotor al revolutiei socialiste. Cele mai cunoscute lucrari sunt Manifestul comunist publicat in 1848 si lucrarea in patru volume Capitalul 1867-1883.

Teoriile expuse de Marx privind societatea, economia si politica sunt absolut surprinzatoare pentru perioada in care au fost create, pentru comparatie in 1821 in Romania aveam revolutia lui Tudor Vladimirescu, in 1848 revolutia pasoptistilor condusi de M. Kogalniceanu, in 1859 aveam Prima Unire sub Cuza, iar in 1877 aveam Razboiul de Independenta.

Marx care provena dintr-o familie de origine israeliana convertita la crestinism, a fost aproape de fenomenul industrial prin intermediul rudelor sale care detineau atat compania ce avea sa devina Philips Electronics cat si afaceri prospere in industria tutunului, ocazie cu care a remarcat probabil inechitatile sociale si munca dura din acea perioada de industrializare timpurie, industria tutunului fiind destul de complicata chiar si in perioade mai recente.

Student al Universitatii din Bonn si apoi al Universitatii din Berlin, Marx a ales filozofia si literatura, inregistrand rezultate universitare destul de bune. Apreciind viziunea Hegeliana, Marx a devenit membru in Clubul Poetilor la Bonn si membru al Trier Tavern Club ocazie cu care a intrat in dispute destul de serioase sustinand si un duel in 1836.

Pentru Marx revolutia industriala a fost total dezamagitoare, perceputa doar ca o deteriorare multiplicata a standardului de viata al muncitorilor fortati acum sa munceasca mai mult si mai greu presati de utilaje din ce in ce mai puternice in scopul de a obtine productii si respectiv profituri mai mari, muncitorii fiind siliti sa se imparta in doua categorii antagoniste: lucratori si supraveghetori.

Preocupat de viitor, Marx a incercat absolut uimitor pentru perioada sa istorica sa raspunda unor intrebari destul de complicate: de ce revolutia industriala genereaza un dezechilibru accentuat in societate, de ce burghezia acumuleaza mijloace banesti enorme exploatand fara scrupule munca muncitorilor defavorizati, cine rezolva inechitatile sociale generate de monopolul capitalului si bineinteles cum trebuie sa reactioneze coloniile la acumularea primitiva de capital pe care o instrumenteaza fortele imperialiste.

Marx a gasit raspunsul prin materialism, lupta de clasa, dictatura proletariatului si in final victoria clasei muncitoare asupra statului burghez cu monopolizarea mijloacelor de productie de catre stat, conducere centralizata stiintifica si repartizarea egala a resurselor catre cetateni, urmand ca o justa conducere proletara sa conduca in viitor la desfiintarea statului.

In viziunea lui Marx inlocuirea capitalismului demodat era insotita de decadenta, anarhie si in final socialism deoarece capitalismul este efemer, iar lupta de clasa va creste si va conduce obligatoriu la revolutie proletara.

Marx considera ca doctrina capitalista este deja condamnata, capitalismul pentru a exista are nevoie de consum si pentru asta are nevoie de cetateni cu venituri, in timp ce revolutia industriala va crea din ce in ce mai multe masini producand prin consecinta concedierea unui mare numar de muncitori aspect care va frana si in cele din urma va distruge dezvoltarea capitalista bazata pe acumulare primitiva de capital si surpulusul de valoare capturat de la muncitori prin plata incompleta a muncii prestate.

Surprinzator Marx remarca aspectul calitativ al noilor tehnologii si al paradigmei omului supunand natura, sustinand ca automatizarea stabileste fundatia societatii caracterizata prin satisfacerea eficienta anevoilor umane, prin munca creativa si reducerea timpului de munca efectuata.

Avocat declarat al societatii oamenilor liberi si egali, Marx explica viciul sistemului capitalist prin teoria surplusului de valoare generat de muncitori insa platit incomplet de burghezie. 

Astfel, in viziunea lui Marx profitul societatii capitaliste este in fapt furtul plusvalorii generate de muncitori care sunt platiti mult mai putin decat munca prestata, aspectul material generand o lupta de clasa perpetua, revolutia proletara urmand inevitabil sa rezolve situatia.

Cu siguranta Marx a fost un mare cautator si este destul de greu sa ne imaginam cum a izbutit sa se ridice impotriva inechitatii sociale intr-o perioada istorica destul de grea, la aproximativ 150 ani de la prima constitutie moderna "Declaratia drepturilor" britanica din 1689, aproximativ 50 de ani de la Razboiul de independenta american 1775-1781, Revolutia franceza 1789-1799 si expansiunea franceza instaurata de Napoleon Bonaparte 1799-1815.

Si asta fara sa amintim perioada dominata de revolutiile europene din 1848, cea mai larga miscare revolutionara din toate timpurile orientata catre nationalism, modernism, libertatea presei, abolirea sclaviei, abolirea monarhiei absolute si introducerea conceptului de conducere democratica.

Este posibil ca pozitia lui Marx sa fie doar o continuare a luptei pentru abolirea sclaviei in Europa, conditiile de munca si trai ale muncitorilor din acea perioada fiind probabil foarte asemanatoare sclavilor, obligati sa vina la munca cu toata familia pentru perioade de timp neprecizate, fara protectie sociala, medicala si bineinteles posedand un nivel de educatie extrem de precar...

Totusi din perspectiva functionalista consideram ca teoria plusvalorii create de muncitor si poprite de burghezie care creeaza profitul societatii este eronata, evident munca prestata de lucratori fiind importanta insa doar un factor de productie pe langa pamant, capital si spirit de antreprenoriat.

In viziunea functionalista, bineinteles profitul este rezultatul functionalitatii in care munca este doar unul dintre ingrediente, alchimia profitului in orice societate fiind generata de spiritul de antreprenoriat fara de care muncitorii ar fi stat acasa, pamantul ar fi ramas fara fabrica, iar capitalul ar fi ramas bineinteles neutilizat la banca, fara sa amintim de creativitate sau altfel spus de performanta produsului oferit catre piata :)

Surpriza pe care o ofera Marx din perspectiva functionalista este masiva si neasteptata reprezentand anticiparea unui aspect pe care se bazeaza doctrina functionalista, dezvoltarea de functii si corectarea intrarilor in functie de rezultat, adica automatizare pe care Marx o exprima clar "automatizarea stabileste fundatia societatii caracterizata prin satisfacerea eficienta a nevoilor umane prin munca creativa si reducerea timpului de lucru"...

Suplimentar, dezvoltarea materialismului dialectic care defineste relatiile socio-economice ca o continuare a idealismului dialectic Hegelian pare sa se apropie de perceptia functionalista a fortelor economice opuse care prin balansare in jurul unui punct de inflexiune creeaza moment si dinamica economica.

Spre deosebire de abordarile pur declarative ale materialismului dialectic prin care dialectica genereaza progres social prin lupta de clasa sau luari de pozitie in adunari ale aceluiasi partid, functionalismul vine si demonstreaza stiintific care este expresia matematica a progresului economic in societate adica factorul de multiplicare, aratand suplimentar caracterul de acceleratie si abilitatea de a genera si determina forte economice reale si calculabile.

Foarte important si complet diferit de materialismul dialectic asa cum il cunoastem, functionalismul se bazeaza pe functii clare, determinabile si perfect reiterabile singurul aspect care face rezultatul sa fie diferit fiind datele de la intrare in functia avuta in vedere, adica datele economice sunt extrem de importante, reglajul sistemului fiind bazat pe cifre si calcule care necesita date reale colectate automat cu acuratete.

In acest sens spre deosebire de o dialectica de conjunctura bazata pe date de conjunctura si situatii macroeconomice care apar la cativa ani diferenta, functionalismul ridica la rang de postulat colectarea instantanee a datelor din zone antagoniste, zone de interes diferit care bineinteles sunt natural dialectice si reprezinta schimburi naturale de tip vanzare-cumparare si plata-incasare intre vanzatori si cumparatori, angajati si angajatori, societati si actionari, etc.

Justificarea importantei colectarii datelor din zone antagoniste fiind bineinteles corectarea automata a intrarilor in vederea maximizarii dinamice a factorului de multiplicare economica, adica repartizarea bugetului colectat doar din impozit pe profit si TVA , fara taxe pe salarii, adica sumele colectate din luna anterioara se impart automat luna in curs pentru categoriile bugetare gen 30% bugetari, 30% protectie sociala, 30% investitii si 10% rezerve, detalierea procentuala ajungand pana la nivel de departament si bineinteles de angajat :)

Colectarea datelor reale, practica si determinarea comportamentului real al economiei impreuna cu dezvoltarea aparatului stiintific, monitorizarea punctelor de inflexiune si a fortelor reale care apar in economie pot genera performante uimitoare chiar si in momente de criza sau deruta economica, fiind clar in sprijinul politicienilor onesti si al natiunii, aparand Constitutia si generatiile viitoare! 

 

 

Milton Friedman si functionalismul :)

Laureat al Premiului Nobel pentru economie, Milton Friedman (1912-2006), nascut in Brooklin, NY, a studiat matematica si economia, figura marcanta a scolii de gandire economica din Chicago, a fost profesor la Universitatea din Chicago, devenind consilier atat al presedintelui Nixon cat si al presedintelui republican Ronald Reagan si surprinzator al premierului britanic conservator Margret Thatcher, economist de valoare internationala Friedman a fost acceptat cu prietenie si in mediile elitei conducatoare de la Beijing unde se pare ca a contribuit la reafirmarea drepturilor omului dupa episodul Tiananmen si racordarea Chinei la economia mondiala.

Milton Friedman si-a dorit intotdeauna sa fie tinut minte ca un progresist convins, prieten al omului indiferent de barierele geo-politice de moment, (punea guvernul RP China si guvernul USA cam pe aceeasi pozitie), a sustinut economia de piata libera combinata cu lupta antiinflationista si limitarea cheltuielilor guvernamentale, suplimentar fata de teoria clasica keynesianista a adaugat o certa viziune monetarista in constructia cresterii economice si a bunastarii, argumentand de fiecare data "oriunde exista crestere economica oamenii traiesc mai mult si mai bine".

Chiar daca a fost avocatul bunastarii si al cresterii economice a acceptat doar partial teoria keynesianista a angajarii complete, sustinand ca exista totusi o rata naturala a somajului peste care orice interventie genereaza inflatie.

Ben Bernanke, director FED spunea ca Milton Friedman in stilul sau uman a explicat milioanelor de cetateni avantajele pietelor libere si competitive si modul in care libertatea economica sustine celelalte tipuri de libertati, iar Presedintele Bush amintea ca munca lui Milton Friedman a demonstrat ca pietele libere si competitive sunt marele motor al cresterii economice.

Milton Friedman este considerat de multi printre cei mai autoritari economisti ai secolului XX, cartile sale cele mai populare fiind "Capitalism and freedom" 1962 si "Free to choose" 1979, surprinzator a sustinut doar serviciul militar voluntar, libertatea flexibila a cursului de schimb, abolirea licentei medicale, cecurile scolare din bani publici ca adept fervent al "the school choice" si a introdus ideea de "negative income tax system" prin care cetatenii sub un anumit prag al castigurilor primesc taxele inapoi de la stat.

In acelasi timp Milton Friedman a afirmat ca profitul este totul, singura obligatie a corporatiilor fiind aceea de a produce cel mai mare profit posibil pentru actionari, in ideea stimularii competitivitatii si a cresterii economice, orice politica economica implementata de guvern oricat de inteleapta ar fi are consecinte, singurul validator fiind cumparatorul in conditile unei piete libere si competitive.

Reteta lui Milton Friedman se pare ca este "Goverment supply the money and market do the magic", argumentand puternic pentru masuri antiinflationiste, agresive reduceri de taxe si atitudini anti-guvern.

Chiar daca nu a fost extrem de popular printre reprezentantii guvernului si ai sistemului de taxe USA toata lumea considera ca rezolvarea crizei din 2007-2009 apartine doctrinei sale, "Economic stimulus act 2008" si "American Recovery and Reinvestment act of 2009" fiind postume insa reprezentand munca depusa in intreaga sa cariera de catre Milton Friedman.

Din perspectiva functionalismului modern sustinem ideea de profit a lui Friedman ca scop al oricarei corporatii in ideea de dezvoltare si repartizare a unui rezultat cat mai bun catre actionari si mai departe catre societate, profitul natiunii fiind suma profiturilor cetatenilor si a companiilor nationale.

Cultivarea si urmarirea profitului este exact principiul pe care se bazeaza motorul economic functionalist: taxarea doar a profitului si tva atat pentru societatile comerciale cat si pentru cetateni, in ideea ca sunt taxe care se aplica la iesirea din motorul economic si sunt oarecum etice fara sa taxeze pierderea sau sa se suprapuna, dubleze sau tripleze alte taxe pe venituri...aspect care a atras atentia si lui Friedman care a incercat sa rezolve aberatia taxarii pierderii prin implementarea unei "negative income compensation"...

Cheia de bolta functionalista prin care aducem in managementul democratic al tarii toti cetatenii prin acordarea lunara a unei indemnizatii nediscriminatorii egale indiferent de varsta si alte venituri in limita a 30% din bugetul colectat in luna anterioara cu abolirea sistemului actual de taxare a salariilor o regasim in stare incipienta si la Friedman care a argumentat pentru instituirea unor cecuri din bani publici...

Suplimentar, functionalismul modern se bazeaza in domeniul colectarii taxelor pe "instant taxation" orice tranzactie fiind administrata de sistemul fiscal, iar tva(sale tax) fiind colectat pe loc, sistemul efectuand automat regularizarea lunara si eventual rambursarile fara sa fie necesar vreun demers contabil din partea contribuabilului. 

Chiar daca pare neimportant, este fabulos, sistemul colectand doar date reale validate de schimburi comerciale reale, sistemul incaseaza in fiecare secunda la fiecare tranzactie bani buni care alimenteaza corect toate elementele functionale si toate astea in timp ce contribuabilul nu are nici o obligatie contabila sa raporteze ceva sau sa uite vreun document pana pe 25 ale lunii...poate singura decizie grea fiind direct debitul pentru plata automata de pe card a calculatiei de profit lunara pe care bineinteles tot sistemul o realizeaza ca sa nu cumva sa uitam ceva :)  

 

De ce sa alegem un motor economic functionalist?

Pentru ca este puternic, bine facut si usor de condus si are bineinteles si ceva unic, administreaza factorul de multiplicare cultivand acceleratia si impulsul fortelor sistemice intr-o miscare de evolutie economica permanenta ...

Asa cum am aratat in postarile anterioare, factorul de multiplicare keynesian este de tip acceleratie si tradus ar fi viteza de crestere a cresterii investitiiilor, fiind suplimentar un factor proportional cu coeficientului investitiilor absorbite din vanzari :) 

Intelegerea factorului de multiplicare ca o acceleratie este un aspect extrem de important care sugereaza ca interventiile in economie trebuie sa aiba aspect de forta acceleratoare, de impact care sa invinga inertia sistemica si sa impinga curba cererii agregate si intersectia cu graficul evolutiei locurilor de munca la un nivel superior, implicit aria rezultata fiind un castig care poate fi identificat ca si crestere economica...

In acest sens teoria functionalista face o diferenta clara intre interventiile in economie la viteza constanta de tip robinet prin care se ajunge la debit maxim rapid si care dureaza pana se termina apa din bazin sau banii de investit in cazul nostru si motorul economic functionalist care cultiva acceleratia ritmic in fiecare pereche de pistoane economice pompand carburantul, adica banii, exact cat trebuie si exact cand trebuie printr-un mecanism de feedback automat determinat de rezultatul obtinut, adica de sumele colectate din profit si tva :)

pentru ca reprezentam conceptul functionalist consideram ca solutia este un motor functionalist la care sa adaugam cate perechi de pistoane putem, varianta cu robinetul fiind buna doar pentru perioade limitate, deoarece putem sa deschidem robinetul accelerat doar o perioada destul de scurta fiind limitati de parghia manetei :) sau daca ne jucam cu maneta in sus si in jos se va rupe in cele din urma si robinetul, ceea ce sigur e de tinut cont...

Totusi, daca ar fi sa retinem cateva aspecte teoretice functionaliste cred ca putem alege urmatoarele idei:

1 asa cum am aratat factorul multiplicator este de tip acceleratie si este viteza de variatie a investitiilor

2 factorul multiplicator creste proportional cu investitiile efectuate din vanzari

3 deoarece factorul multiplicator este o acceleratie putem banui ca este expresia unei forte economice 

Fi = M x Alfa 

unde Fi este forta economica a investitiilor, M este proportional cu valoarea investitiilor si Alfa este factorul multiplicator

4 pentru ca avem Fi ca forta de actiune intr-un mediu economic de dimensiuni mari insa determinat, putem presupune ca forta de actiune genereaza o alta forta de reactiune Fc care consuma rezultatul investitiilor

5 intr-un alt plan pentru a avea Fc forta de consum trebuie sa avem oameni care sa consume si bineinteles bani care sa permita achizitii pentru consum care se reflecta in Fs forta salariilor si a drepturilor banesti 

6 iar intr-un alt plan se intalnesc Fi forta investitiilor si Fs forta salariilor si drepturilor banesti care bineinteles sunt generate de nevoia investitiilor de a angaja forta de munca pentru a-si atinge obiectivele de afaceri 

7 pentru reprezentare spatiala putem alege o prisma triunghiulara 3D atasand pe cate una din fete Fi si Fc, Fc si Fs, Fs si Fi, observand cum orice punct de pe una din fete genereaza proiectii pe celelalte doua fete, iar daca generam un sistem de coordonate cu originea in centrul de greutate al prismei putem proiecta fazorial fiecare forta si observa cum se modifica interdependent fiecare element de pe piata, eventual generand si ceva predictii prin introducerea f(t)

8 modelul prismei este printre cele mai simple, in realitate sistemul fiind mai complex si numarul de forte interdependente mai mare insa merita retinut aspectul dualist care sta la baza functionalismului, pentru fiecare actiune exista o reactiune, interdependenta intre forte, faptul ca fiecare pereche de forte oscileaza intr-o arie de trecere catre un punct de inflecsiune, existand posibilitatea unei multiplicari pozitive sau negative, fiind expresia unei functii de gradul doi :)

9  functionalismul recunoaste evolutia istorica a motoarelor economice pornind de la V2 "doi cilindri" cerere-oferta de bunuri si servicii, V4 "patru cilindri" cerere-oferta bunuri si servicii, salarii-nevoia de munca, V6 "sase cilindri" cerere-oferta bunuri si servicii, salarii-nevoia de munca, pretul actiunilor-randamentul actiunilor

10 functionalismul alege V6, motor economic clasic la care isi propune sa adauge cat de multe perechi de cilindri economici suplimentari se pot alcatui :) secretul fiind in egala masura atat numarul de "cilindri" cat si abilitatea de a construi un feedback integrat care sa functioneze automat cu o interventie cat mai redusa...

De ce formula Hansen-Samuelson, cererea agregata si "keynesian crossing" sunt vata de zahar si inghetata in fiecare zi?

Pentru ca ne plac si sunt adorabile si pentru ca demonstreaza stiintific vocatia multiplicatoare a doctrinei functionaliste moderne, confirma faptul ca exista un multiplicator economic de tip acceleratie, asa cum am demonstrat matematic in postarea anterioara, identifica o zona tranzitorie de tip "crossing" in care fortele economice genereaza efect, iar intr-un final fericit dovedesc ca avem o solutie destul de simpla: creearea de acceleratie economica sau altfel spus cresterea vitezei de crestere a investitiilor si a coeficientului de proportionalitate a investitiilor din fondurilor rezultate din activitatea economica prin absorbtie din vanzari ...

Asa cum am aflat din postarile anterioare functionalismul admite ca suntem rezultatul functiilor pe care le-am indeplinit in decursul timpului, entitati corectate printr-un mecanism de feed-back direct, adica solutia functionala este generata de un mecanism de control care adapteaza intrarile in functie de rezultat :) 

altfel spus, functionalismul functioneaza exact ca Natura, fiind sa spunem expresia propagarii unor elemente ordonate sub forma de ADN :) intr-un mediu dezordonat si poate putin haotic... 

Suplimentar, Principul Universal care caracterizeaza solutia functionalista suna cam asa:

 "oferirea celui mai evoluat mediu de exprimare imediat functional pentru fiecare entitate din sistem"

unde "oferirea" reprezinta o schimbare destul de rapida insa relevanta gen inmugurire, "cel mai evoluat mediu de exprimare" reprezinta maximul de interactiune rationala, poate fi dotare pentru munca, arta, sport, hrana, etc, iar "imediat functional" presupune existenta resurselor inainte de utilizare insa si dupa utilizare in scopul evolutiei functionale prin feedback direct...

In acelasi timp, foarte interesant, functionalismul modern accepta ideea ca potenteaza accelerat dezvoltarea tehnologica intr-o proportie greu de imaginat la inceput, propulsand specia umana prin adoptarea de noi tehnologii catre un punct de inflexiune economica de la care toate nevoile sunt complet acoperite, accesul la bunuri si servicii devenind gratuit, specia find orientata catre expansiune si teraformarea spatiului inconjurator.

Din punct de vedere economic, functionalismul modern incearca sa construiasca un motor economic evident functional :) reteta fiind identificarea fortelor antagoniste din economie si cultivarea interactiunii dintre ele printr-un mecanism de feed-back direct care sa genereze o evolutie pozitiva printr-un efect de multiplicare.

Practic, functionalismul se bazeaza pe controlul oscilatiei fortelor economice intr-o zona de trecere de tip "crossing", in jurul unui puct de inflexiune, modelul propus fiind un motor cu ardere interna unde cilindrii produc forta prin balansare...

pentru exemplificare o pereche de cilindri ar fi piata bunurilor si serviciilor unde cererea si oferta actioneaza in sens contrar, alta ar fi bursa pe actiuni unde randamentul actiunilor si oferta de bani actioneaza tot in sens contrar si alta ar putea fi piata muncii unde nevoia de munca si salariile sunt evident antagoniste :)

Functionalismul isi propune sa identifice sau sa genereze cat mai multe perechi de "pistoane economice" reprezentate de interese economice antagoniste astfel incat sa spunem motorul V6 clasic reprezentat de piata de bunuri si servicii, piata de actiuni si piata muncii sa se transforme intr-un V8 sau poate ceva mai mare...

Scopul functionalismului modern este in primul rand cresterea de valoare economica adica cresterea profitului societatii prin cresterea profitului fiecarei entitati componente, oferind in acelasi timp o protectie sociala egala si nediscriminatorie pe durata intregii vieti pentru toti cetatenii care traiesc in tara, indiferent de conditie sociala, studii sau alte venituri, in limita a 30% din bugetul colectat luna anterioara, fiscalizand doar iesirile din motorul economic prin impozitul pe profit si o taxa regulatoare pe vanzari gen TVA.

Guvernarea motorului economic functionalist se efectueaza printr-un  feedback automat reprezentat de factorii multiplicatori, fiind sa spunem pedala de acceleratie adica adaptarea continua la drum, 

iar axul motorului reprezinta sprijinul si reperul fata de care oscileaza fortele economice sincronizat, o zona generatoare de forta reprezentata de impozitarea profitului corectata cu o taxa regulatoare pe vanzarea marfurilor, fara alte taxe pe factorii de productie, fara taxe pe proprietati, fara taxe pe salarii sau pe profitul reinvestit :) 

asa cum se poate vedea din formula demonstrata in postarea anterioara, factorul de multiplicare este acceleratia investitiilor fiind proportional cu un coeficient al investitiilor realizate din vanzari, paradoxal, taxarea profitului reinvestit hacuind exact factorul de multiplicare...

John Maynard Keynes si functionalismul :)

John Maynard Keynes, primul Baron de Keynes (1883-1946), absolvent Eton, a fost un economist britanic care a schimbat modul in care societatea globala intelegea mecanismele macroeconomice, initial profesor de matematica si filozofie, provocat de miscarile socio-economice generate de Primul Razboi Mondial si Marea Criza Economica din 1930, a incercat sa clarifice cauzele si sa vina cu o solutie care sa rezolve situatia in contextul crizei economice si a evolutiei noilor abordari socio-economice ale momentului.

Se pare ca rezultatul a fost bun astfel incat Keynes a devenit membru al Academiei Britanice in 1929 si membru al elitei politice britanice in perioada interbelica si a celui de al Doilea Razboi Mondial, detinand un rol proeminent in Conferinta de la Bretton-Woods, in infiintarea Fondului Monetar International si a Bancii Mondiale.

Un om destul de norocos, Keynes a castigat o avere la bursa, a supravietuit unui bombardament german in vecinatatea casei din Londra, o bomba spargand geamurile casei iar alta cazuta in vecinatate neexplodand la impact, a supravietuit comentariilor sale destul de liberale si s-a casatorit dupa o tinerete controversata cu o balerina de origine rusa.

Keynes a pus bazele macroeconomiei moderne punand in evidenta un aspect extrem de important, acela ca "aggregate demand"cererea agregata sau "total spending" cheltuiala totala este un parametru care determina aspectul general al economiei, in acest sens in cartea sa "The General Theory of Employment, Interest and Money" publicata in 1936 sustinand ideea ca "demand creates its own supply, changes in aggregate demand cause changes in real GDP and employment".

Un alt aspect interesant este ca in pricipiu, in viziunea lui Keynes, pentru o economie prospera ar trebui sa cheltuim mai mult si sa economisim mai putin, solutia pentru iesirea din orice criza fiind "the Government have to spend now money that they have not have".

In cartea sa "How to Pay for the War", publicata in 1940, o carte cu doar 30pg vine cu solutia salvatoare, in viziunea sa guvernul trebuie sa taxeze doar banii care se scot din circuit, adica economiile si importurile, sa evite daca se poate aspectele inflationiste si cel mai important sa evite taxele pe elementele care genereaza cererea agregata, adica taxele pe factorii de productie si elementele generatoare de activitate economica, in timp ce ar trebui sa investeasca tot ce se poate investi.

In cartea sa "The Means of Prosperity" mentioneaza prima data "the multiplier effect" un aspect important care sustine teoretic ca tendinta catre consum este favorabila cresterii economice, simpla axioma prin care "consumatorii daca au bani mai multi vor cumpara mai mult" orientand societatea catre prosperitate.

In teoria keynesiana efectul multiplicator in economie este generat de propensitatea marginala catre consum, adica proportia din venituri alocata pentru cheltuiala pe care o face fiecare consumator, Harrod 1936, 1939 analizand multiplicatorul din perspectiva ciclurilor de afaceri, Hansen-Samuelson din perspectiva integratorului matematic si a efectului de accelerare, iar Harris 1984, Bruno-Sachs 1985, Davajan 1998 din perspectiva conditiilor de echilibru macroeconomic.

In aceasta viziune

investitiile private+cheltuiala guvernului+exporturile =>>consumuri+economii+taxe+importuri

astfel, orice crestere in investitiile private, cheltuiala guvernului si exporturi contribuind la cresterea economica si orice scadere a economiilor, taxelor si importurilor fiind benefica cresterii economice.

Urmand acelasi rationament si scaderea consumurilor ar trebui sa conduca tot la cresterea economica insa evident este gresit, toata teoria keynesiana sustinand exact faptul ca solutia este cresterea consumului (perceput ca spending, adica materializarea investitiilor si satisfacerea prin productie a consumului populatiei)...

In viziunea functionalista misterul consumurilor este explicat prin faptul ca firmele sunt atat sursa cat si destinatia consumului fiind sa spunem in acelasi timp atat principalii producatori de valoare adaugata cat si principalii consumatori.

Formula Hansen-Samuelson 1939 pune in evidenta multiplicatorul keynesian fara sa arate daca este accelerator sau decelerator si fara sa remarce aspectul paradoxal al consumului, incearcand sa rezolve ecuatia:

Itotala = Iprivata+Ibancara+b(Ct-Ct-1) unde I este investitia si C este consumul, iar b>0;

In viziunea functionalista suntem de acord cu aspectele generale keynesiene insa acceptam ideea ca fenomenul este mai complex existand si aspecte monetariste cum ar fi rata de refinantare, inflatia, masa monetara, etc., iar teoria keynesiana ofera doar o intelegere incompleta a consumului si a multiplicatorului ca expresie a functionalismului si a evolutiei, in teoria functionalista multiplicatorul reprezentand existenta feedback-ului pe care un sistem economic sanatos il foloseste in fiecare secunda.

Astfel, functionalismul in perspectiva evolutiei pune in evidenta obligativitatea maximizarii intrarilor in motorul economic (investitiile private, cheltuiala guvernamentala si exporturile) cu eliminarea "pierderilor" reprezentate de taxe pe factorii de productie (munca, pamant, capital, spirit de antreprenoriat) si colectarea doar a doua taxe la iesirea din motorul economic, respectiv impozit pe profit si o taxa regulatoare pe schimbul de marfuri (TVA sau sales tax)

In acelasi timp functionalismul intelege conceptul de "keynesian cross" ca generatorul unui punct de inflexiune unde fortele economice antagoniste (membrul stang si membrul drept din ecuatia de echilibru) prin oscilatie produc efect, constituind sursa efectului de multiplicare si sa spunem ideeea care se afla la baza functionalismului si care este reprezentata de modelul empiric a "doua pistoane economice care oscileaza in jurul unui punct de suport" producand forta economica :)

Evident in acest sens functionalismul s-a apropiat de formula Hansen-Samuelson incercand sa explice multiplicatorul, efectul de accelerare/decelerare si aspectul paradoxal al consumului din ecuatia de echilibru, consumul este in membrul drept si la prima vedere ar trebui scazut pentru a avea efect cand de fapt consumul trebuie crescut pentru a potenta factorul multiplicator :)

pentru a demonstra seriozitatea cu care functionalismul abordeaza pregatirea teoretica pornim de la aceeasi formula:

Itotale = Ifonduripopulatie+Ifonduribancare+Ifonduriconsum, unde I este investitia

intelegem ca investitia din consum se face prin intermediul producatorilor care datorita consumului primesc capital pentru desfasurarea activitatii prin intermediul vanzarilor notata cu Ifonduri consum

datorita faptului ca absorbtia nu este completa, consideram k un factor de capitalizarea vanzarilor, astfel

Ifonduriconsum = K x t            

unde K reprezinta capitalizarea din consum prin intermediul vanzarilor  [USD/zi] si t reprezinta nr de zile avute in vedere 

Delta K = a x Delta C x Delta t        

unde C reprezinta consumul si a reprezinta rata de absorbtie a capitalului din consum in afaceri

astfel 

Delta Ifoncuriconsum = Delta K x Delta t sau 

Delta Ifonduriconsum = a x Delta C x Delta t x Delta t = Alfa x Delta t la patrat :)

unde Alfa = a x Delta C reprezentand variatia capitalului absorbit

in continuare raportam si celelalte elemente din ecuatia de echilibru la evolutia lor in timp

Ifonduripopulatie =>>> este o suma fixa din perspectiva investitiilor deoarece reprezinta suma economisita de populatie si tinuta in afara ciclului economic fiind constanta in timp si reprezentand un potential de investitie neutilizat, astfel putand fi notata

Ifonduripopulatie = Gama [USD]

Ifonduribancare =>>> reprezinta reprezinta o suma variabila din perspectiva investitiilor, in conditii ideale pentru simplificare, suma pecare o introduc bancile in consum din surse proprii se datoreaza dobanzii bancare si este direct proportionala cu timpul, astfel putandfi notata

Ifonduribancare = Beta x t 

unde Beta este capitalul bancar absorbit in afaceri [USD]/zi

revenind la ecuatia de echilibru keynesian

Itotale = Ifonduripopulatie+Ifonduribancare+Ifonduriconsum o putem exprima ca fiind evolutiva in timp:

Delta Itotale = Delta Ifonduripopulatie + DeltaIfonduribancare + Delta Ifonduriconsum devenind

DeltaItotale = Gama + Beta x Delta t + Alfa x Delta t patrat, deoarece suntem functionalisti :) vom scrie totul ca o functie de timp

f(t) = Itotale(t) = Alfa x t patrat + Beta x t + Gama 

care este evident functie de gradul 2 la care aplicand o formula nemanageriala intalnita si in ciclul primar putem determina radacinile si intersectia cu axele ox si oy si bineinteles forma curbei convexa sau concava :)

sau printr-o derivata simpla putem sa determinam daca suntem pe o panta crescatoare sau descrescatoare, adica efectul multiplicator keynesian sau functionalist este pozitiv sau negativ adica sistemul economic accelereaza sau decelereaza  :)

sau putem scrie

Investitiiprivate + cheltuialaguvernului + export =  Investitiitotale = Alfa x t patrat + Beta x t + Gama

intrebarea e cum sa crestem cel mai repede elementele din membrul stang al ecuatiei, cresterea fiind extrem de favorabila, cresterea investitiilor private reprezentand prosperitate, activitate economica si cresterea profitului la cetateni, cresterea abilitatii guvernului de a cheltui inseamna bugete mai mari, iar cresterea de export inseamna piata externa mai mare...

daca luam pe rand elementele din membrul drept al ecuatie, observam ca 

Gama =>>> coeficientul economiilor la populatie este o constanta pe care in realitate in valoare absoluta o putem influenta cu greu doar prin cresterea profitului la cetateni, din punct de vedere teoretic, pe grafic reprezinta doar o dreapta paralela cu axa ox, axa timpului in cazul nostru

Beta  =>>> coeficientul investitiilor din banii bancilor poate fi crescut doar ca inseamna cresterea dobanzii de imprumut bancar si este destul de limitat, totusi din punct de vedere teoretic "Beta x t" poate fi asimilata cu o dreapta cu originea in 0 prezentand o panta foarte lenta (in realitate nu porneste chiar de la 0 deoarece exista si dobanda de refinantare a Bancii Nationale)

Alfa =>>> coeficientul investitiilor din consum poate fi crescut destul de mult si destul de rapid prin intermediul consumului si a investitiilor in economie influentand decisiv prin faptul ca este coeficientul unui termen la puterea a doua, teoretic din punct de vedere grafic "Alfa x t patrat" este o functie de gradul doi pe care se evolueaza destul de rapid :)

intr-un final, pentru simplificare, considerand ceilalti termeni putin importanti, putem considera variatia termenului "Alfa x t patrat" ca fiind expresia factorului multiplicator, iar datorita faptului ca putem scrie

f(t) = Itotale = Alfa x t patrat 

sau Alfa = Itotale / t x t

de unde

Alfa = Delta Itotale / Delta t x Delta t = viteza de variatie a Itotale / Delta t 

(unde viteza de variatie a Itotale = Delta Itotale / Delta t si Alfa = a x Delta C reprezentand variatia capitalului absorbit din vanzari)

sau altfel spus:

1) factorul multiplicator este o acceleratie care se refera la viteza cu care variaza investitiile totale in unitatea de timp

2) factorul multiplicator este bine reprezentat de viteza de variatie a investitiilor realizate de firme prin capitalizarea vanzarilor :))) 

revenind la modele, pentru a avea o reprezentare mai clara putem sa facem o comparatie intre doua modele empirice: investitiile vin la robinet si pentru a avea acceleratie deschidem robinetul cu viteza din ce in ce mai mare sau investitiile sunt parte intr-un mare motor functional in care pistoanele accelereaza ritmic descriind o miscare de tip sus jos si o reprezentare fazoriala caracterizata de amplitudine si frecventa :)

pentru ca reprezentam conceptul functionalist consideram ca solutia este un motor functional la care sa adaugam cate perechi de pistoane putem, varianta cu robinetul fiind buna doar pentru perioade limitate, deoarece putem sa deschidem robinetul accelerat doar o perioada destul de scurta fiind limitati de parghia manetei sau daca ne jucam cu maneta sus jos se va rupe in cele din urma si robinetul, ceea ce sigur e de tinut cont :) 

     

 

Adam Smith si functionalismul :)

Considerat parintele economiei moderne si bineinteles cunostinta veche a managerilor de meserie, Adam Smith (1723-1790) a fost un profesor scotian de logica si morala in limba latina, cea mai populara lucrare a sa este Avutia Natiunilor, iar cele mai importante concepte dezvoltate sunt legate de curgerea capitalului si mecanismele de piata:

1 capitalul alege sa investeasca in zona cu profit interesant, iar profitul rezultat alege sa faca investitii interesante din nou 

2 legile pietei sunt: cererea si oferta de vanzare-cumparare, spiritul de antreprenoriat (self interest) si existenta competitiei

3 sursele cresterii economice sunt: diviziunea muncii, propensitatea catre cumparare, existenta abilitatii de a creste productivitatea

4 a identificat mana invizibila care conduce economia: feedback-ul pozitiv generat de spiritul de antreprenoriat si competitia economica

5 a identificat existenta unei masinarii economice care produce crestere economica si care este influentata de oameni

Surprinzator suntem de aceeasi parere :) functionalismul economic recunoaste activ existenta unui motor economic (este chiar conceptul de baza) care genereaza crestere economica folosind forte diametral opuse tip piston economic (cerere si oferta de vanzare-cumparare) guvernate de un mecanism de autoreglare automata (spiritul de antreprenoriat si competitia) insa remarcam existenta mai multor pistoane economice gen cerere si oferta de vanzare-cumparare, astfel avem piata muncii: salariul si valoarea efectului muncii, piata de capital: investitii bursiere si valoarea rezultatului, piata de securitate: fortele militare si societatea civila, piata de management democratic: cheltuiala guvernamentala si rezultatul repartizat la cetateni, etc

In acest sens chiar conceptul de baza al functionalismului este legat de construirea unui motor economic cat mai mare, cu un numar de pistoane cat mai mare, pistoane opozabile care sa functioneze automat insa coordonat, reglate de un mecanism de feedback pozitiv, rezultatul fiind cresterea profitului pentru fiecare element economic constituent, cetateni si companii/intreprinderi.

Adica incercam sa construim un motor V8 din ceva care merge in 2-3 pistoane si care pierde cam 40% din carburant inainte de a intra in motor, prezentand si ceva pocnituri asurzitoare din cand in cand :)

Cu toate ca a identificat abilitatea teoretica de a creste productia/productivitatea  Adam Smith nu a prezentat publicului larg fenomenul ciclic al Revolutiei Industriale chiar daca se pare ca fost prieten cu echipa James Watt care a produs primul motor cu abur intamplator tot in Glasgow si tot in aceeasi perioada in care a aparut si Wealth of Nations.

Suplimentar fata de maximizarea intrarilor in motorul economic, functionalismul pune accent pe Revolutiile Industriale ca fiind singurele elemente care pot sa faca legatura cu nivelul superior in evolutia reala a societatii, evident nivelul de dezvoltare functional superior solicitand mai mult lucru mecanic, mai multa putere, parametri functionali mai buni, de cele mai multe ori aparand o noua forma de energie si o noua forma de comunicare...