1) Este posibil ca Romania sa aiba o datorie externa de 100 miliarde de euro ?
R: nu stiu, sunt cifre care se vehiculeaza in presa si se regasesc pe site-ul BNR
2) Se stie ca la sumele cu multe zerouri reperele de valoare se estompeaza, ce inseamna de fapt ca valoare 100 miliarde de euro ?
R: pai, de exemplu in Bucuresti sunt aprox 760.000 apartamente, daca consideram suprafata medie/apartament 60mp si pretul de constructie 500 euro/mp rezulta ca toate apartamentele din Bucuresti sunt cam 23 miliarde de euro.
Cred ca din 100 miliarde euro ar iesi:
vreo doua Bucuresti-uri misto de tot ..................................... 60 miliarde euro
toata productia Logan pe 6 ani (1000000bucati).......................7 miliarde euro
asta cam in 70 de miliarde
dupa care din restul de 30 miliarde facem ferme de 300000euro/bucata ar iesi cam 100000 de ferme noi, cam 25 de ferme noi in fiecare comuna din Romania, e tare...
3) Datoria externa de 100 miliarde de euro este ascunsa sub diverse rubrici, pe termen scurt, lung, garantata/negarantata etc si este "justificata" de creditele luate de populatie cu buletinul. Este posibil ca datele sa fie eronate ?
R: este evident ca nu s-au dat pe buletin vreo doua Bucuresti-uri, 1.000.000 de Logan-uri si 100.000 de ferme, cred ca este posibil sa fie si ceva erori mai ales ca modul in care se colecteaza/raporteaza date la nivel macroeconomic a fost o mare problema intotdeauna.
4) Este adevarat ca in 1989 s-a platit ultima transa de 2,8 miliarde de dolari la creditele luate de regimul comunist ?
R: asa se spune, era un oltean dat in p... masi
5) Din cate se pare cu un sistem de colectare/raportare date defectuos, taxe si impozite aberante, o clasa politica avida de bani si influenta externa cat cuprinde,
in cei 100 miliarde euro datorie externa ar ramane loc si de cateva hold up-uri clasice de miliarde ?
R: ce blasfemie...
sâmbÄtÄ, 18 februarie 2012
marČi, 31 ianuarie 2012
FAQ agricultura si/sau fonduri europene
1) Putem considera agricultura si industria alimentara domenii oportune in care Romania poate excela ?
R: da, bineinteles, in conditiile in care mancarea devine importanta pare oportun sa ai o cantina/restaurant sau macar sa lucrezi pe langa :), iar conditiile de mediu si terenul par foarte bune
2) Exista o sustinere europeana puternica pentru dezvoltarea sustenabila a agriculturii si industriei alimentare in Romania ?
R: da, prin programe de sustinere nerambursabila a investitiilor (de cele mai multe ori 50% din investitie)
3) Este adevarat ca de la demararea programului SAPARD (inclusiv testarea), adica in aprox. 10 ani, s-au gasit doar formule incomplete sau chiar gresite pentru asigurarea accesului la cofinantare pentru intreprinzatorul din zona IMM ?
R: da, zona IMM este mult diferita de cea a firmelor care isi permit cofinantari de milioane de euro, iar taxele, politica de garantii aplicata de bancile comerciale si nivelul dobanzilor fac aproape nefezabile/imposibile proiectele pe zona IMM chiar cu granturi europene.
4) Sustenabilitatea proiectelor finantate din fonduri europene este amenintata de modul total gresit si aberant in care partea romana a construit mecanismul de cofinantare ?
R: da, pentru ca statul roman a acceptat aparitia unei verigi suplimentare in mecanismul de finantare pe proiecte din bani publici: bancile comerciale.
Exemplu:
un proiect IMM de 300.000 euro +TVA (72.000 euro)
grant european 50% 150.000 euro
cofinantare prin banca 10 ani 150.000 euro + 72.000 euro = 222.000 euro
dobanda+comision bancar 100.000 euro
____________________________________________________________
TVA + dobanda 172.000 euro > grantul european 150.000 euro
Astfel, datorita nesustinerii de catre stat a TVA pentru proiectele din granturi europene si a cofinantarii prin banci comerciale, investitorul/afacerea pierde aprox. 115% din grantul european (adica pierde si 15% din buzunarul propriu IMM)
5) Este un paradox calculat ?
R: da, cred ca este un paradox construit cu atentie de politicieni vanduti care fac o diferenta clara intre binele social, economie infloritoare si buzunarele proprii.
6) Puteau fi gasite si alte variante de cofinantare pentru absorbtia eficienta si utilizarea fondurilor europene chiar de catre investitorul privat, adevaratul destinatar si elementul de progres pt viitor, adica altcineva decat statul si bancile comerciale care se hranesc din valoarea pe care o pot scoate din sistem ?
R: bineinteles ca da, cofinantarea de la bugetul statului si sustinerea TVA pentru proiectele de investitii cu granturi din banii europeni
7) Altfel spus, bancile comerciale se imprumuta la dobanzi foarte mici, cofinanteaza proiecte din bani publici cu dobanzi foarte mari si castiga echivalentul grantului european dintr-un proiect de investitii SAPARD/FEADR pentru imprumuturi de cofinantare pe 10-15 ani ?
R: da, asa este, suplimentar pentru investitori dupa parcurgerea drumului sinuos de accesare si cofinantare mai apare un impediment chiar in perioada de inceput a afacerii. Ratele bancare constitue o reala problema mai ales la inceput cand investitorul in industria alimentara are de depasit bariere monopolistice la intrarea
pe piata cu cheltuieli ce pot merge pana la 50% din cifra de afaceri
8) Probabil ca undeva in Europa, contribuabilul, un alt fermier/investitor care a platit taxe mai mari pentru construirea schemei de granturi europene ar fi chiar indurerat sa stie ca banii lui au ajuns de fapt la un bancher burtos...
R: da, probabil si cred ca ar blama expertii U.E. ca nu au avut grija de banii lui care in loc sa ajunga la alt fermier/investitor au ingrasat burta unui bancher deja mult prea gras
9) Ce ar castiga statul prin cofinantarea directa a proiectelor de investitii in agricultura si industrie alimentara ?
R: statul ar stimula o zona strategica f importanta cu rezultate bune pe termen lung. In afara de locuri de munca in zone foarte sarace (aprox 45% din populatie) si siguranta alimentara pe termen lung ar castiga mai mult prin taxe si impozite dar si prin actiuni la investitia cofinantata
10) Altfel spus ar cofinanta proiecte de investitie in agricultura si industrie alimentara printr-un "Fond de investitii" care ar deveni partener la investitie in limita cofinantarii ?
R: da, ceva de genul asta. Cred ca un fond de investitii in agricultura si industria alimentara ar fi o idee buna, cu conditia sa ofere investitorului/partener posibilitatea sa isi rascumpere toate actiunile de la fond pe masura ce ii creste afacerea si incepe sa apara si profitul. Este un mecanism puternic si cred ca un fermier/investitor care poate sa isi rascumpere toate actiunile la ferma/investitie si sa devina proprietar 100% in 10-15 ani are pentru ce munci
11) Ce rezultate s-ar putea obtine ?
R: de exemplu sa spunem ca se are in vedere dezvoltarea fermelor de vaci. Ca obiectiv pentru primul an ar fi infiintarea a 4000 de microferme de 50 de capete. Inseamna cam o ferma in fiecare comuna...cu siguranta ca se pot gasi resurse de hrana pentru animale (macar iarba de pe marginea santului) si know-how la un nivel elementar (inca mai sunt tarani care stiu sa creasca o vaca)...
4000 microferme x 50 vaci = 20000 capete o crestere de 10% a efectivului la nivel de economie nationala
asemanator, pentru un program de 5 ani ar fi o crestere de 50% a efectivului si 20.000 de fermieri depauperizati sau chiar inchiaburiti deabinelea, daca nu jeneaza ideea...
asta pentru aproximativ 1,2 mld euro/an proiecte (cofinantare de 600 mil euro)
12) De ce ar mai fi nevoie in afara de bani ?
R: vointa politica si orientare catre rezultat. La modul concret de urmatoarele:
* un proiect standard bine facut cu echipamente testate
* achizitia centralizata de materiale, echipamente, efective de rasa, servicii constructii montaj si oferirea investitiei la cheie la beneficiar
* un curs de crescator cu parte practica si modul de conducerea fermei, contabilitate, taxe, etc
* un sistem judetean de colectare/stocare eventual prelucrare primara pentru surplusul de lapte si carne
* un sistem de selectie la nivel national pentru fermieri (concurs anual)
13) Probabil este un model care se poate extrapola si pentru alte tipuri de microferme, ovine, caprine, porcine, pasari, peste dar si pentru stupine, livezi, legumicultura, cam orice domeniu care poate creste valoarea sistemului...
R: cu siguranta da, cred ca ar fi un succes. Poate interesa pe multi, iar cateva microferme moderne in fiecare comuna suna destul de ok, este mai altceva decat taxa auto, politica de regionalizare, taxe si accize in numar si valoare cat mai mare, aberatia cu calculul profitului reinvestit si exemplele pot continua...
R: da, bineinteles, in conditiile in care mancarea devine importanta pare oportun sa ai o cantina/restaurant sau macar sa lucrezi pe langa :), iar conditiile de mediu si terenul par foarte bune
2) Exista o sustinere europeana puternica pentru dezvoltarea sustenabila a agriculturii si industriei alimentare in Romania ?
R: da, prin programe de sustinere nerambursabila a investitiilor (de cele mai multe ori 50% din investitie)
3) Este adevarat ca de la demararea programului SAPARD (inclusiv testarea), adica in aprox. 10 ani, s-au gasit doar formule incomplete sau chiar gresite pentru asigurarea accesului la cofinantare pentru intreprinzatorul din zona IMM ?
R: da, zona IMM este mult diferita de cea a firmelor care isi permit cofinantari de milioane de euro, iar taxele, politica de garantii aplicata de bancile comerciale si nivelul dobanzilor fac aproape nefezabile/imposibile proiectele pe zona IMM chiar cu granturi europene.
4) Sustenabilitatea proiectelor finantate din fonduri europene este amenintata de modul total gresit si aberant in care partea romana a construit mecanismul de cofinantare ?
R: da, pentru ca statul roman a acceptat aparitia unei verigi suplimentare in mecanismul de finantare pe proiecte din bani publici: bancile comerciale.
Exemplu:
un proiect IMM de 300.000 euro +TVA (72.000 euro)
grant european 50% 150.000 euro
cofinantare prin banca 10 ani 150.000 euro + 72.000 euro = 222.000 euro
dobanda+comision bancar 100.000 euro
____________________________________________________________
TVA + dobanda 172.000 euro > grantul european 150.000 euro
Astfel, datorita nesustinerii de catre stat a TVA pentru proiectele din granturi europene si a cofinantarii prin banci comerciale, investitorul/afacerea pierde aprox. 115% din grantul european (adica pierde si 15% din buzunarul propriu IMM)
5) Este un paradox calculat ?
R: da, cred ca este un paradox construit cu atentie de politicieni vanduti care fac o diferenta clara intre binele social, economie infloritoare si buzunarele proprii.
6) Puteau fi gasite si alte variante de cofinantare pentru absorbtia eficienta si utilizarea fondurilor europene chiar de catre investitorul privat, adevaratul destinatar si elementul de progres pt viitor, adica altcineva decat statul si bancile comerciale care se hranesc din valoarea pe care o pot scoate din sistem ?
R: bineinteles ca da, cofinantarea de la bugetul statului si sustinerea TVA pentru proiectele de investitii cu granturi din banii europeni
7) Altfel spus, bancile comerciale se imprumuta la dobanzi foarte mici, cofinanteaza proiecte din bani publici cu dobanzi foarte mari si castiga echivalentul grantului european dintr-un proiect de investitii SAPARD/FEADR pentru imprumuturi de cofinantare pe 10-15 ani ?
R: da, asa este, suplimentar pentru investitori dupa parcurgerea drumului sinuos de accesare si cofinantare mai apare un impediment chiar in perioada de inceput a afacerii. Ratele bancare constitue o reala problema mai ales la inceput cand investitorul in industria alimentara are de depasit bariere monopolistice la intrarea
pe piata cu cheltuieli ce pot merge pana la 50% din cifra de afaceri
8) Probabil ca undeva in Europa, contribuabilul, un alt fermier/investitor care a platit taxe mai mari pentru construirea schemei de granturi europene ar fi chiar indurerat sa stie ca banii lui au ajuns de fapt la un bancher burtos...
R: da, probabil si cred ca ar blama expertii U.E. ca nu au avut grija de banii lui care in loc sa ajunga la alt fermier/investitor au ingrasat burta unui bancher deja mult prea gras
9) Ce ar castiga statul prin cofinantarea directa a proiectelor de investitii in agricultura si industrie alimentara ?
R: statul ar stimula o zona strategica f importanta cu rezultate bune pe termen lung. In afara de locuri de munca in zone foarte sarace (aprox 45% din populatie) si siguranta alimentara pe termen lung ar castiga mai mult prin taxe si impozite dar si prin actiuni la investitia cofinantata
10) Altfel spus ar cofinanta proiecte de investitie in agricultura si industrie alimentara printr-un "Fond de investitii" care ar deveni partener la investitie in limita cofinantarii ?
R: da, ceva de genul asta. Cred ca un fond de investitii in agricultura si industria alimentara ar fi o idee buna, cu conditia sa ofere investitorului/partener posibilitatea sa isi rascumpere toate actiunile de la fond pe masura ce ii creste afacerea si incepe sa apara si profitul. Este un mecanism puternic si cred ca un fermier/investitor care poate sa isi rascumpere toate actiunile la ferma/investitie si sa devina proprietar 100% in 10-15 ani are pentru ce munci
11) Ce rezultate s-ar putea obtine ?
R: de exemplu sa spunem ca se are in vedere dezvoltarea fermelor de vaci. Ca obiectiv pentru primul an ar fi infiintarea a 4000 de microferme de 50 de capete. Inseamna cam o ferma in fiecare comuna...cu siguranta ca se pot gasi resurse de hrana pentru animale (macar iarba de pe marginea santului) si know-how la un nivel elementar (inca mai sunt tarani care stiu sa creasca o vaca)...
4000 microferme x 50 vaci = 20000 capete o crestere de 10% a efectivului la nivel de economie nationala
asemanator, pentru un program de 5 ani ar fi o crestere de 50% a efectivului si 20.000 de fermieri depauperizati sau chiar inchiaburiti deabinelea, daca nu jeneaza ideea...
asta pentru aproximativ 1,2 mld euro/an proiecte (cofinantare de 600 mil euro)
12) De ce ar mai fi nevoie in afara de bani ?
R: vointa politica si orientare catre rezultat. La modul concret de urmatoarele:
* un proiect standard bine facut cu echipamente testate
* achizitia centralizata de materiale, echipamente, efective de rasa, servicii constructii montaj si oferirea investitiei la cheie la beneficiar
* un curs de crescator cu parte practica si modul de conducerea fermei, contabilitate, taxe, etc
* un sistem judetean de colectare/stocare eventual prelucrare primara pentru surplusul de lapte si carne
* un sistem de selectie la nivel national pentru fermieri (concurs anual)
13) Probabil este un model care se poate extrapola si pentru alte tipuri de microferme, ovine, caprine, porcine, pasari, peste dar si pentru stupine, livezi, legumicultura, cam orice domeniu care poate creste valoarea sistemului...
R: cu siguranta da, cred ca ar fi un succes. Poate interesa pe multi, iar cateva microferme moderne in fiecare comuna suna destul de ok, este mai altceva decat taxa auto, politica de regionalizare, taxe si accize in numar si valoare cat mai mare, aberatia cu calculul profitului reinvestit si exemplele pot continua...
miercuri, 25 ianuarie 2012
FAQ
1) Autorul materialelor sustine diminuarea sumelor colectate la bugetul statului ?
R: nu, este sustinatorul unei cresteri de buget de cel putin 10% prin schimbarea metodologiei de taxare
2) Autorul materialelor considera toate taxele un rau absolut ?
R: nu, in functie de locul unde se colecteaza considera ca taxe cum ar fi impozitul pe profit sau TVA sunt taxe sanatoase, taxe care colecteaza oarecum proportional cu valoarea introdusa in sistem, iar celelalte taxe, pe active (amortizari), pe factori de productie (forta de munca) sunt nesanatoase deoarece extrag bani din economie inainte ca banii sa produca
3) Autorul materialelor considera ca bugetul ar trebui format numai din impozit pe profit si TVA ?
R: da, pentru ca doar asa se leaga performanta economica a sistemului de performanta economica individuala si respectiv de sumele pe care le poate extrage statul din economie fara sa creeze pagube in lant
4) In varianta propusa taxarea doar a profitului si a valorii adaugate reprezinta renuntarea la bugetul actual pentru asigurari sociale si sanatate ?
R: nu, sumele la buget vor creste rapid cu cel putin 10% astfel incat pensiile actuale pot fi acoperite, fara sa fie afectate bugetele pentru pensii sau sanatate
5) In varianta propusa salariile brute actuale ar deveni salariile acordate "in mana" ?
R: da
6) Autorul materialelor considera ca munca la negru, vanzarile nedeclarate si rambursarea frauduloasa a TVA sunt probleme sistemice nerezolvabile cu modul actual de impozitare ?
R: da
7) Eliminarea taxelor pe forta de munca si pastrarea impozitului pe profit si TVA poate elimina munca la negru ?
R: da, agentii economici vor declara toate salariile pentru a scade impozitul pe profit
8) Introducerea decontului lunar la persoane fizice si impozitarea doar a diferentei intre venituri si cheltuieli poate elimina vanzarile la negru ?
R: da, deoarece bonurile/facturile colectate introduse de cetateni se bifeaza automat cu bonurile/facturile introduse de firme (valoare, data, serie)
9) Identificarea facturilor in sistem si bifarea automata vanzator-cumparator poate elimina decontul fraudulos de TVA ?
R: da
10) Imbunatatirea propusa are rezultate rapide ?
R: da
11) Imbunatatirea propusa necesita mari imprumuturi externe de ordinul zecilor de miliarde de euro ?
R: nu, se poate realiza cu bugete decente
12) Care este cea mai simpla metoda de a deturna rezultatele pozitive care se pot obtine prin taxarea doar a profitului si a valorii adaugate si abaterea discutiei de la taxele exagerate ?
R: cea mai simpla metoda de a "arunca praf in ochii contribuabilului" este sa se faca o mica reducere de TVA astfel incat sa se pastreze toate elementele pentru care sistemul functioneaza defectuos la momentul actual
13) Autorul materialelor considera ca cea mai buna metoda de a sari peste o perioada de criza ("groapa economica") este o singura saritura hotarata sau se recomanda mai multe salturi mai mici ?
R: autorul recomanda pentru depasirea unui gap economic adanc si periculos o singura saritura bine gandita, politica salturilor mici pe fundul gropii fiind contraindicata sau chiar imposibila datorita unor fracturi produse de cadere
R: nu, este sustinatorul unei cresteri de buget de cel putin 10% prin schimbarea metodologiei de taxare
2) Autorul materialelor considera toate taxele un rau absolut ?
R: nu, in functie de locul unde se colecteaza considera ca taxe cum ar fi impozitul pe profit sau TVA sunt taxe sanatoase, taxe care colecteaza oarecum proportional cu valoarea introdusa in sistem, iar celelalte taxe, pe active (amortizari), pe factori de productie (forta de munca) sunt nesanatoase deoarece extrag bani din economie inainte ca banii sa produca
3) Autorul materialelor considera ca bugetul ar trebui format numai din impozit pe profit si TVA ?
R: da, pentru ca doar asa se leaga performanta economica a sistemului de performanta economica individuala si respectiv de sumele pe care le poate extrage statul din economie fara sa creeze pagube in lant
4) In varianta propusa taxarea doar a profitului si a valorii adaugate reprezinta renuntarea la bugetul actual pentru asigurari sociale si sanatate ?
R: nu, sumele la buget vor creste rapid cu cel putin 10% astfel incat pensiile actuale pot fi acoperite, fara sa fie afectate bugetele pentru pensii sau sanatate
5) In varianta propusa salariile brute actuale ar deveni salariile acordate "in mana" ?
R: da
6) Autorul materialelor considera ca munca la negru, vanzarile nedeclarate si rambursarea frauduloasa a TVA sunt probleme sistemice nerezolvabile cu modul actual de impozitare ?
R: da
7) Eliminarea taxelor pe forta de munca si pastrarea impozitului pe profit si TVA poate elimina munca la negru ?
R: da, agentii economici vor declara toate salariile pentru a scade impozitul pe profit
8) Introducerea decontului lunar la persoane fizice si impozitarea doar a diferentei intre venituri si cheltuieli poate elimina vanzarile la negru ?
R: da, deoarece bonurile/facturile colectate introduse de cetateni se bifeaza automat cu bonurile/facturile introduse de firme (valoare, data, serie)
9) Identificarea facturilor in sistem si bifarea automata vanzator-cumparator poate elimina decontul fraudulos de TVA ?
R: da
10) Imbunatatirea propusa are rezultate rapide ?
R: da
11) Imbunatatirea propusa necesita mari imprumuturi externe de ordinul zecilor de miliarde de euro ?
R: nu, se poate realiza cu bugete decente
12) Care este cea mai simpla metoda de a deturna rezultatele pozitive care se pot obtine prin taxarea doar a profitului si a valorii adaugate si abaterea discutiei de la taxele exagerate ?
R: cea mai simpla metoda de a "arunca praf in ochii contribuabilului" este sa se faca o mica reducere de TVA astfel incat sa se pastreze toate elementele pentru care sistemul functioneaza defectuos la momentul actual
13) Autorul materialelor considera ca cea mai buna metoda de a sari peste o perioada de criza ("groapa economica") este o singura saritura hotarata sau se recomanda mai multe salturi mai mici ?
R: autorul recomanda pentru depasirea unui gap economic adanc si periculos o singura saritura bine gandita, politica salturilor mici pe fundul gropii fiind contraindicata sau chiar imposibila datorita unor fracturi produse de cadere
miercuri, 4 ianuarie 2012
joi, 3 noiembrie 2011
alt fragment dintr-un articol aproape ridicol
INFIINTAREA CONSILIULUI NATIONAL IN SCOPUL CRESTERII INCREDERII SOCIALE SI A IMPLICARII DEMOCRATICE A CETATENILOR IN LUAREA DECIZIILOR IMPORTANTE LA NIVEL NATIONAL
Principiul folosit: Implicarea masiva a cetatenilor, in mod democratic, in luarea deciziilor importante la nivel national
Surse : Bugetul statului
Masuri aditionale:
1) Varianta de Restructurare si Repartizare a Impozitelor si Taxelor in Scopul Revitalizarii Economice si Sociale
2) Varianta de Restructurare a Raportarilor si Urmaririi Datelor Economice si Financiare in Scopul Revitalizarii Economice si Sociale si Reducerea Datoriei Publice
Infrastructura: Infiintarea CONSILIULUI NATIONAL
Solutia propusa:
Pas 1: Selectarea prin concurs a 10% din cetatenii cu drept de vot pentru postul de Consilier National
Pas 2: Construirea Platformei de Dialog pentru Consiliul National incluzind acces online permanent la materiale legislative, discutii pe comisii/grupuri de lucru si sistemul de vot
Pas 3: Selectarea pachetului de Indicatori Economico-Financiari Relevanti aflati sub monitorizarea directa a Consiliului National (indicatori din Tabloul zilnic publicat de Guvern dar si date de macroeconomie)
Pas 4: Stabilirea procedurii de sondare saptamanala a opiniei Consiliului privind imbunatatirea actelor legislative si a activitatii la nivel de Guvern/Parlament
Pas 5: Stabilirea procedurii de Drept de Veto pe care Consiliul o poate folosi oricand in intimpinarea actelor legislative si a actiunilor Guvernului/Parlamentului
Pas 6: Stabilirea procedurii de Propunere de Actiune pe care Consiliul o poate folosi oricand propunand initiative catre Guvern/Parlament
Pas 7: Stabilirea grilei de bonificatii si drepturi onorifice pentru membrii Consiliului National
alt fragment dintr-un articol neobisnuit
Varianta de Restructurare a Raportarilor si Urmaririi Datelor Economice si Financiare in Scopul Revitalizarii Economice si Sociale si Reducerea Datoriei Publice
Principiul folosit: Cresterea democratica a responsabilitatii si implicarii sociale in raportarea si urmarirea datelor economice si financiare in timp real, pentru amplificarea efectelor pozitive in economie si societate si buna gestionare a resurselor nationale
Resurse : Bugetul statului
Masuri aditionale: Varianta de Restructurare si Repartizare a Impozitelor si Taxelor in Scopul Revitalizarii Economice si Sociale
Infrastructura: Infiintarea Registrului de Date Economice si Financiare
Solutia propusa:
Pas 1: Infiintarea “Registrului de Date Economice si Financiare” (organism nou creeat in scopul gestionarii in timp real a informatiilor legate de activitatea economica si financiara)
a) Registrul este subordonat Parlamentului si are ca scop principal oferirea de date economice si financiare in mod public catre Guvern dar si catre alte institutii ale statului care pot fi interesate in protejarea interesului national
b) Registrul are obligatia urmaririi si colectarii zilnice a datelor economice si financiare de la agentii economici si institutiile statului
c) Registrul are obligatia intocmirii Tabloului zilnic de date economice si financiare in scopul publicarii pe situl Guvernului
etc
Pas 2: Restructurarea sistemului de colectare si raportare a datelor economice si financiare astfel incit situatia centralizata sa fie disponibila si publica pe situl Guvernului la fiecare 24 de ore
a) Agentii economici si institutiile statului au obligatia sa raporteze catre Registru datele economice necesare intocmirii Tabloului zilnic in maxim 24 de ore de la inchiderea zilei de lucru
b) Raportarea se face in sistem online sau in cazuri speciale la birourile Registrului
c) Pachetul de date furnizat zilnic de agentii economici este format din lista facturilor, lista chitantelor, lista instrumentelor de plata, lista compensari, lista bonurilor de casa, lista extras de cont bancar, lista stat salarii etc
d) Listele cuprind datele de identificare ale agentilor economici, seria, data, valoare, numele angajatului, valoare salariu angajat, etc
e) Registrul, in functie de datele primite de la agentii economici dupa verificarea dubla in sistem (vanzator/cumparator) calculeaza si trimite automat spre decontare agentului economic Fisa lunara cu obligatiile de plata: impozit pe profit si TVA
f) Contribuabilii persoane fizice pentru calcularea cotei unice de 20%, au obligatia sa efectueze decontul lunar in termen de 20 zile de la incheierea lunii calendaristice transmitand online sau la birourile Registrului situatia de venituri si cheltuieli justificata cu facturi, bonuri, etc.
g) Registrul, in functie de datele primite de la contribuabili, dupa verificarea dubla in sistem (vanzator/cumparator) calculeaza si trimite automat spre decontare contribuabilului fisa lunara cu obligatiile de plata (contributia de 20% la diferenta dintre venituri* si cheltuieli si impozite pe proprietati)
etc
fragment dintr-un articol neobisnuit
Varianta de Restructurare si Repartizare a Impozitelor si Taxelor in Scopul Revitalizarii Economice si Sociale
Principiul folosit: Cresterea consumului intern de bunuri si servicii pentru amplificarea efectelor pozitive in economie si societate
Surse : Sumele rezultate din Eliminarea impozitelor si contributiilor pe fondul de salarii platite atit de angajator dar si de angajat
Masuri aditionale: Consolidarea bugetului de stat prin cresterea cotei unice de impozitare la 20% si cresterea TVA la 22%, eliminarea impozitului forfetar, etc
Infrastructura: Infiintarea Registrului de Munca, Sanatate si Servicii Sociale
........................................................................................................................................................
Solutia propusa:
Pas 1: Infiintarea “Registrului de Munca, Sanatate si Servicii Sociale” (organism nou creeat in scopul gestionarii informatiilor legate de relatiile de munca, sanatate si servicii sociale)
Aspecte legate de functionare:
a) Persona adulta care realizeaza venituri din orice activitate are obligatia de a se inscrie in baza codului numeric personal cu veniturile respective (direct sau prin validarea de contracte) si de a achizitiona lunar un numar de 100 puncte valorice, beneficiind de pachetele minime de sanatate si servicii sociale
b) Contribuabilul poate cumpara puncte valorice peste minimul lunar obligatoriu oricind, sau poate achizitiona pachete de puncte puse in vanzare in anumite perioade promotionale avind acces la o pensie mai mare sau la servicii sociale si de sanatate suplimentare la companiile, clinicile sau institutiile de invatamint pe care le alege pentru el sau familia sa
c) Contribuabilul, in baza codului numeric personal si a parolei are acces la fisa personala isi poate tipari extrasul cu obligatiile de plata, penalizarile de intirziere si cumulul de puncte valorice pentru servicii sociale si sanatate, poate urmari valoarea calculata la zi a pensiei la 10, 20 si 30 de ani de pensie si poate gestiona situatia punctelor consumate pentru diverse servicii sociale si de sanatate, a bonusurilor in puncte valorice acordate pentru plata la termen sau achizitionarea unor pachete de puncte la prĂŞt promotional
d) Contribuabilul poate ceda puncte valorice in baza codului numeric personal oricarui membru al familiei si in anumite circumstante speciale, sub forma de donatie, si altor persoane aflate pe lista de necesitate
e) Contribuabilul efectueaza platile cu puncte de pe cardul de servicii sociale la echipamente tip POS care sunt amplasate la companiile, clinicile si institutiile de invatamint de unde achizitioneaza servicii suplimentare fata de pachetele de baza
etc
Pas 2: Incheierea contractelor/acordurilor de munca intre angajat si angajator si inscrierea online in “Registrul de Munca, Sanatate si Servicii Sociale”
Aspecte legate de functionare:
a) Relatiile de munca se stabilesc intre angajat si angajator in baza contractului de munca, contractului de prestari servicii sau a acordului de munca ziliera
b) Contravaloarea muncii prestate de angajat este evidentiata in contract ca valoare neta si se plateste de catre Angajator, ca atare, fara nici o impozitare, poprire sau retinere pentru munca prestata conform contractului
c) Angajatorul are obligatia de a inscrie online contractul sau acordul de munca ziliera in Registrul de Munca pe codul numeric al angajatului pentru a putea deduce ca si cheltuiala valoarea contractului/acordului de munca, inscrierea devenind valabila dupa validarea de catre angajat cu parola proprie
etc
Pas 4: Participarea la sistemul de sanatate si servicii sociale pentru persoanele care sunt inregistrate fara venituri:
a) Persoanele care sunt inregistrate fara venituri beneficiaza gratuit de pachetele minime de sanatate si servicii sociale si au posibilitatea de a primi donatii sau de achizitiona puncte valorice la preturi reduse fiind incadrate in categoria de asistati sociali
b) Persoanele care sunt inregistrate fara venituri au anumite obligatii legate de reconversie profesionala si participarea la servicii platite in folosul comunitatii (prin intermediul Primariei sau a Consiliului Judetean)
etc
Pas 5: Constituirea si plata cotei unice de impozitare de 20%:
a) Suma de plata aferenta cotei unice de impozitare de 20% rezulta din datele furnizate de cetateanul contribuabil prin intermediul Fisei Lunare depuse la Registru (lista cheltuielilor dovedite cu bon fiscal, chitanta etc) si se aplica la suma rezultata prin deducerea cheltuielilor personale/familie din veniturile inregistrate
b) Cetateanul Contribuabil efectueaza platile pentru cota unica de impozitare de 20% conform Instiintarii de plata trimise de Registru la orice ghiseu bancar, online sau la casieria Registrului in termen de 60 zile de la emiterea Instiintarii de plata
etc
AbonaČi-vÄ la:
PostÄri (Atom)