Totuși de ce funcții în economie?

Toți am auzit de funcții în organizare, anatomie, informatică sau matematică, am lucrat cu celebrele 

  graficul unei drepte

    graficul unei parabole

sau cu un pic mai complicata expresie polinomială

 ,

totuși ce a facut funcțiile celebre și de ce le folosim ?

Răspunsul este simplu pentru că funcțiile oferă un rezultat de aceeasi formă de fiecare dată indiferent de valoarea parametrilor pe care îi introducem, adica dacă luam ca exemplu funcția de gradul unu indiferent de valorile alese pentru a și b rezultatul este tot o dreaptă. 

În informatică functiile sunt folosite extrem de frecvent și sunt vitale, probabil că programatorii ar renunța la job dacă cineva ar scoate funcțiile în afara legii :) pentru că în programare funcțiile sunt ca niște mici fabricuțe de cod în care se amesteca variabilele dupa formula aleasa de programator, iar dupa ”return” funcția respectiva face calculele cu o viteză care in 2021 poate ajunge pentru un supercomputer la 200 urmate de 15 zerouri de calcule pe secunda...

La anatomie sau medicină toți am auzit de funcția respiratorie și de aparatul respirator care o susține, funcție uimitoare mai ales că se întâmpla ritmic și îsi modifică outputul în funcție de necesarul de oxigenare al corpului și asta fără să solicite un input conștient...

Și în economie le întâlnim la tot pasul, exact din același motiv, pentru că le putem apela de fiecare dată când este nevoie, de fiecare dată introducem inputurile și obținem același tip de rezultat cu observația că dimensiunea rezultatului depinde de valorile introduse, 

De exemplu în cazul brutăriei noastre am avea o funcție de genul :)

              f(făină, apă, sare, zahăr, drojdie, etc) => pâine

cu observația că funcțiile se proiectează de la coadă la cap, astfel pe hârtie apare primul rezultatul la care vrem să ajungem după care alegem inputurile și proiectăm algoritmul după care va funcționa funcția noastră și asta de fiecare dată când va fi apelată...

bineînteles că pentru a fi eficienți trebuie să avem un sistem de contorizare pentru output și pentru inputuri și mai mult de atât un mecanism de feedback cât mai rapid care să modifice inputurile în funcție de rezultatul avut în vedere, adică în cazul brutăriei numarul de pâini avute în vedere modifică cantitatea de făină sau drojdie pe care le adaugăm la rețetă...

Cam la fel și în cazul economiei la nivel de guvern, putem scrie o funcție de genul :)

             f(actori economici, factori de producție, resurse, etc) => profit (adică prosperitate)

cu observația că funcțiile se proiectează de la coadă la cap, astfel pe hârtie apare primul rezultatul la care vrem să ajungem după care alegem inputurile și proiectăm algoritmul după care va funcționa funcția noastră și asta de fiecare dată când va fi apelată...

bineînteles că pentru a fi eficienți trebuie să avem un sistem de contorizare pentru output și pentru inputuri și mai mult de atât un mecanism de feedback cât mai rapid care să modifice inputurile în funcție de rezultatul avut în vedere, adică în cazul economiei numarul de zerouri la profit avute în vedere modifică cantitatea de inputuri pe care le adaugăm la rețetă...

Adică este OBLIGATORIU

1) să masurăm profitul la toți actorii economici (persoane fizice sau juridice), în ideea că profitul societății, prosperitatea, este suma prosperităților individuale, impozitarea veniturilor fără a ține cont de cheltuieli fiind greșită

2) să masurăm și să maximizăm numărul de actori economici, amplitudinea factorilor de producție, resurse, etc folosind doar impozitul pe profit si TVA

3) să construim un feedback democratic care să funcționeze fără greș și care în funcție de rezultat să adapteze algoritmul după care utilizăm inputurile

De ce să masurăm ? pentru ca să crească !!!

Un exemplu simplu de abordare functionalistă :)

Să spunem că avem un buget de 300.000 euro cu care vrem să facem o brutărie:

1) mergem la un arhitect non-funcționalist și îi dam bugetul de 300.000 euro fără alte detalii legate de funcția pe care o avem în vedere, rezultatul este o vilă cu doua etaje și piscină

2) mergem la un arhitect funcționalist care ne întreabă în primul rând ce funcțiuni va îndeplini clădirea, iar rezultatul este brutăria mult visată

Chiar dacă pare banal, ideea de funcție și funcționalism a animat filozofi, sociologi, psihologi din cele mai vechi timpuri, încă din antichitate Aristotel se apropia de ideea că suntem rezultatul operațiunilor repetitive pe care a trebuit să le facem de un mare numar de ori în decursul istoriei, adică funcția repetată de foarte multe ori a creat un anumit tip de capacitate dedicată printr-un demers pur evolutiv bazat pe un mecanism de feed-back direct.

În acest sens putem observa cum sportivi de la discipline diferite dezvoltă capacități psiho-motorii diferite, chiar dacă sunt tot olimpici, înotătorii, alergătorii de fond și aruncătorii de ciocan sunt ușor diferiți, repetările numeroase din timpul antrenamentelor generând rezultate diferite.

Funcționalismul poate deveni sistemul politic al viitorului ?

Da, cu siguranță, rezultatul unui funcționalism intensiv va fi o creștere tehnologică accelerată care profitând de cuceriri științifice uimitoare, însă așteptate în următorele milenii, va asigura toate nevoile speciei umane în mod necondiționat profitând de resursele uriașe puse la dispoziție de Universul cunoscut.

Orientarea către profit va afecta atitudinea față de protecția socială ?

 

Orientarea către profit atât la nivel de firmă cât și la nivel personal împreună cu pensia de stat nediscriminatorie (plafon 30% din bugetul general consolidat) și fondurile publice perpetue sunt aparent vârfurile de lance din doua sisteme antagoniste, capitalism și socialism, însă Noul Sistem le consideră cele mai importante elemente care pot măsura performanța sistemică, rezultatul pragmatic al unor noi tendințe în organizare la nivel global, soluții care datorită exigențelor istorice vor pune pe primul loc funcționalismul și abilitatea societății de a folosi resursele la un nivel tehnologic fără precedent. 

În același timp, Noul Sistem reprezintă și un vot ireversibil pentru democrație, eficiență sistemică și protecție socială nediscriminatorie, indiferent de vârstă și condiție socială.

Profitul și valoarea pensiei nediscriminatorii sunt indicatori de performanță sistemici pe care alegătorii îi vor simți în mod direct și probabil votul democratic va califica doar programe care cresc funcționalitatea sistemică și implicit rezultatele la nivel individual.

Care este explicația teoretică pentru REFORMA?

Putem considera economia națională o mașinărie magică în care intră bani ce sunt transformați cu un anumit randament, pozitiv de cele mai multe ori, în bunuri și servicii, astfel, introducând mai mulți bani în economie, motorul economic are tendința să se dezvolte și să producă la ieșire rezultate mai bune și o valoare mai mare în bunuri și servicii.

Banii care intră în motorul economic sunt reprezentați de contavaloarea actelor de comerț efectuate de actorii economici din România, persoane fizice sau juridice, adica firme și consumatorii obișnuiți care achiziționează bunuri și servicii de pe piața internă pentru consum personal sau în scopul desfășurării unei activități economice. 

Astăzi, taxele prin care se constituie bugetul consolidat  în România se aplică atât la ieșirea din motorul economic (impozitul pe profit, impozit pe dividende) cât și la intrarea în motorul economic (taxe pe pământ, taxe pe mijloace auto, taxe pe proprietăți, taxe pe salarii etc.).

Din păcate, toate taxele aplicate în România la intrarea în motorul economic diminuează sensibil performanțele economice, producând pierderi sistemice incredibil de mari, prin analogie am avea un motor care pierde peste 40% din carburant la țeava de alimentare.

Prin eliminarea taxelor pe salarii, pe factorii de producție în general, maximizăm intrările de bani în motorul economic, iar acesta va avea tendința să crească, să îmbunătățească productivitatea și să ofere o valoare mai mare în bunuri și servicii și asta cu un câștig suplimentar generat de sinergia sistemică.

Suplimentar, datorită faptului că apare o creștere importantă de entropie sistemică  ”turația” motorului economic crește și ea, cel mai important efect fiind asupra vitezei de circulație a banilor în economie și respectiv a ritmului în care se recoltează impozit pe profit și taxa pe valoarea adăugată.

Pentru exemplificare, dacă acum economia rulează banii cu greutate, după perioada de amorsare a noului sistem putem aștepta anual cel puțin 2-3 cicluri economice suplimentare pentru toată masa monetară, respectiv, vom recolta impozit pe profit și taxa pe valoare adaugată cu o creștere masivă, poate peste 300%, și asta în condițiile în care Noul Sistem rezolvă decisiv problemele de încasare a impozitului pe profit și a taxei pe valoare adaugată. Practic putem acoperi valoarea actuală a bugetului consolidat doar din taxe sănătoase aplicate la ieșirea din motorul economic.

Din perspectiva inflației, poate singura amenințare pentru rezultatul excepțional generat de implementarea Noului Sistem, estimăm ca modificările vor fi temporare și de mică amplitudine, caracteristice perioadei de amorsare, urmând ca surplusul de masă monetară în economie să fie atras elastic către oferta de obligațiuni a Fondului Public ”UNIREA”.

Ce înseamnă asta pentru societate ?

Înseamnă că Fondul Public perpetuu”UNIREA” va acumula cu adevărat moștenirea pentru generațiile viitoare, activele sale proprietate publică fiind netranzacționabile, iar programele perpetue ”FERMIERUL”, ”STARTUP NATION” și ”ETICHETA ALBASTRĂ” vor asigura stabilitate pentru aprovizionarea populației în anii grei care vor veni.

Ce înseamnă asta pentru un șomer ?

Înseamnă că va primi pensia de stat și profitul repartizat de Fondul Public ”UNIREA”, în sumă egală cu ceilalți cetățeni, atât timp cât locuiește în România, indiferent de perioada lucrată anterior, indiferent de alte profituri obținute din activități independente.